Author Archives: MozaiQ

România repetentă din nou la drepturile omului!

Asociația MozaiQ semnalează că România a depășit termenul limită privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

Guvernul Ciolacu a încercat să amâne implementarea hotărârii CEDO, contestând hotărârea din data de 24 mai 2023, cerând o examinare de la Marea Cameră a CEDO, iar această cerere a fost respinsă, hotărârea în cazul Buhuceanu și alții v. România devenind definitivă în data de 25 septembrie 2023. Din acel moment, România a avut la dispoziție 6 luni să propună un plan de acțiune privind implementarea hotărârii. Aceste 6 luni se împlinesc astăzi, iar România se prezintă cu mâna goală.

Pe 22 noiembrie 2023 Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, subliniază în scrisoarea trimisă Parlamentului că „statul român are obligația ca, cel târziu până la data de 25.03.2024, să prezinte CM (Comitetului Miniștrilor, n.red.) informații privind măsurile adoptate sau avute în vedere pentru a răspunde încălcărilor Convenției constatate de Curte”.

Întrebat dacă România va încălca hotărârea CEDO, Premierul Marcel Ciolacu a răspuns că „Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.

”Ministra de externe a României va trebui să meargă la Consiliul Europei, la Comitetul de Miniștri, și va fi întrebată cum a rezolvat România această problemă, iar statul român se va face de râs din nou, a câta oară, în fața țărilor europene. România trebuie să legalizeze de urgență parteneriatele civile pentru toate cuplurile (gay și heterosexuale) pentru a se alinia la standardele europene în materie de asigurarea cadrului legal pentru cuplurile formate din persoane de același sex, mai ales în contextul hotărârii CEDO în cazul Buhuceanu și alții. Există deja în Parlament, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, un proiect legislativ care este rezultatul negocierilor dintre societatea civilă și partidele politice, inițiativă semnată de zeci de parlamentari. Dacă există voință politică, problema se poate rezolva în câteva zile. Mai mult, statisticile arată că sprijinul pentru parteneriate civile este în creștere, așadar și societatea este pregătită pentru acest pas. Vorbim despre sute de mii de oameni lăsați descoperiți de statul român.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

România rămâne încă o dată repetentă la drepturile omului, și nu prezintă un plan de acțiune privind recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex. Statul român nu prezintă încă nicio evoluție în acest sens, deși hotărârea CEDO nu este prima hotărâre în ce privește cuplurile gay din România. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două hotărâri ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România

Asociația MozaiQ lansează INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România.

De la dezincriminarea homosexualității și scoaterea Articolului 200 din Codul Penal, statul român s-a aplecat prea puțin asupra problemelor comunității LGBT+ din România. Explicațiile sunt multiple și țin de un set complex de factori, printre care istoria dramatică a Articolului 200, atitudini sociale negative, propagarea discursului instigator la ură de către politicieni, implicarea cultelor, precum și populismul propagat de partidele politice. Comunitatea LGBT+ este una dintre cele mai discriminate, vulnerabile și marginalizate grupuri din România , astfel că acest Index este absolut necesar, iar îndeplinirea revendicărilor trebuie asumată de toți decidenții politici.

De multe ori tematicile cele mai vizibile, cum ar fi nevoia de a legaliza parteneriatul civil, ocupă întreaga agendă politică privind tematica LGBT+. Cu toate acestea, realitățile comunității LGBT+ sunt mult mai largi decât un singur punct pe agendă. Nevoile sunt complexe și prin urmare intervenția statului trebuie să fie pe mai multe paliere.

De ce ar trebui să ne pese, totuși, de persoanele LGBT+ și incluziunea acestora?

Pentru că egalitatea în drepturi este garantată de Constituția României, iar statul are o obligație pozitivă de a rezolva toate problemele sociale cu care se confruntă.
Vorbim despre cetățeni plătitori de taxe care au dreptul de a fi tratați cu respect de stat.
O societate democratică funcțională este o societate în care minoritățile, inclusiv persoanele LGBT+ sunt respectate și le sunt garantate drepturi egale.
Persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății în ansamblul ei.
O societate incluzivă este o societate care generează venituri și bunăstare economică.
România este parte a unei comunități europene și și-a asumat o serie de valori și principii fundamentale, printre care și protecția cetățenilor LGBT+.
În ultimii ani, statul român s-a văzut confruntat cu o serie de decizii judecătorești, atât la nivel european, cât și la nivel național, decizii care reiterează necesitatea ca statul să rezolve din problemele comunității LGBT+.

”Venim în fața clasei politice și a societății, în acest super-an electoral, cu 52 de revendicări ale comunității LGBT+ pe teme diverse, de la recunoașterea legală a cuplurilor gay, la recunoașterea persoanelor transgender în fața legii, la domeniile educației sau sănătății. Drepturile LGBT+ reprezintă hârtia de turnesol a democrației românești, nu putem avea democrație fără drepturi LGBT+. Noi lansăm un apel public către partidele politice să includă în programele lor electorale parte din revendicările noastre, dacă nu chiar pe toate. Ne pregătim de alegeri, știm că va fi complicat, știm că discursul conservator este în creștere și domină scena politică, dar asta nu ne oprește să ne facem treaba și să ne servim comunitatea, spunând răspicat: și problemele noastre contează, suntem cetățeni care merităm să fim tratați cu respect de către stat, avem nevoie de reprezentare și de soluții la problemele noastre. Nu, nu plecăm nicăieri, nu dispărem în eter, suntem milioane de oameni care așteptăm o schimbare de la clasa politică în domeniul drepturilor LGBT” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România. Indexul aduce 52 de revendicări pe mai multe capitole, de la viața de familie, la sănătate și educație. Acestea sunt rezultatul unor consultări extinse cu comunitatea LGBT+ din numeroase orașe din România și, prin urmare, reprezintă vocile comunității LGBT+. Indexul nu este făurit în vreun birou întunecat, ci este răspunsul comunității LGBT+ la realitățile din teren.

Iată câteva dintre revendicările comunității LBGT+ din România:

2.Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019

5.Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare. Acest proces ar trebui să fie făcut pe cale administrativă, și nu printr-o hotărâre judecătorească.

10.Formarea continuă a angajaților direcțiilor de asistență socială și angajaților din sistemul public de stat.

16.Înăsprirea sancțiunilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+.

23.Asigurarea continuă a tratamentului pentru persoanele care trăiesc cu HIV pe perioade mai lungi de timp (3 luni în loc de lunar).

25.Eliminarea interdicției de a dona sânge pentru persoanele LGBT+ pe baza orientării sexuale și/sau identității de gen.

30.Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.

34.Stabilirea unui grup de lucru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru unificarea jurisprudenței cazurilor cu tematică LGBT+.

38.Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului.

42.Formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice.

Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index, dovedind astfel că sunt atașate valorilor europene și cu o dorință de a se adresa tuturor cetățenilor, inclusiv celor LGBT+.

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

ENGAGE & EMPOWER – Campanii de advocacy pentru comunitățile LGBTI este un proiect derulat de Asociația MozaiQ LGBT în parteneriat cu Asociația Eu sunt! Tu? cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România a beneficiat de sprijin din partea Centrului de Resurse Juridice..

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Ministerul Familiei discriminează persoanele LGBTI

Asociația MozaiQ, organizație comunitară care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender și intersex) atrage atenția Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse că programul național de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată „FamilyStart” discriminează cuplurile formate din persoane de același sex.

Programul ”FamilyStart”, adoptat prin OUG 95/2022, ajută familiile tinere cu subvenții pentru cheltuieli aferente taxelor de studii, achiziția de calculatoare, plata chiriei, parte din costul de construcție a unei locuințe, costul serviciilor dentare și al intervențiilor chirurgicale, investigații și tratamente medicale și achiziția aparatelor electrocasnice.

Prin familie, conform legislației aferentă Programului, se înțelege:

familia formată din soț, soție cu/fără copii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținerea acestora, care locuiesc împreună;
familia monoparentală formată din persoana singură și copiii cu vârsta de până la 18 ani aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta;
bărbatul și femeia necăsătoriți care conviețuiesc și gospodăresc împreună

Familiile formate din cupluri de același sex care conviețuiesc împreună nu sunt considerate familii de către statul român și sunt discriminate la nivel sistemic. Familiile LGBTI sunt familii la fel de valide și de valoroase pentru societate și contribuie la bunăstarea României, familii care IUBESC LA FEL. MozaiQ a lansat pe 1 noiembrie campania #IubimLaFel exact din acest motiv: toate cuplurile merită aceleași drepturi. www.iubimlafel.ro

”Familiile LGBTI au interdicție la beneficii din partea statului român. Acesta este un exemplu cât se poate de clar pentru discriminarea cu care ne confruntăm în România și arată în mod explicit de ce este nevoie de recunoaștere legală urgentă din partea statului pentru cuplurile gay. Muncim și plătim impozite la stat în fiecare lună, impozite din care sunt subvenționate numai cheltuielile altor familii, însă alor noastre nu. Discriminarea sistemică este definiția unei societăți antidemocratice.” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

”Cerem premierului Marcel Ciolacu și ministrei familiei Natalia Intotero să repare această nedreptate, această discriminare la care sunt supuse cuplurile gay. Conform Constituției României statul trebuie să asigure egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii, lucru care nu se întâmplă acum. Și noi avem nevoie de protecție și familiile noastre nu pot fi ignorate în acest mod brutal, cum se întâmplă acum!” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Cerem adoptarea de urgență a unei legislații care să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex, prin adoptarea proiectului de lege Pl-x 152/2019, care zace blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de 4 ani. De asemenea, cerem Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să revină cu un program incluziv pentru toate familiile.

Legalizarea parteneriatelor civile ACUM!

Asociația MozaiQ, solicită partidelor parlamentare, inclusiv PSD și PNL, legalizarea de urgență a parteneriatelor civile!

În contextul declarațiilor primarului USR din Câmpulung, Elena Lasconi, privind definiția restrânsă a termenului “familie”, considerăm că este extrem de important ca la nivelul clasei politice să fie redeschisă discuția privind legalizarea parteneriatelor civile. România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor gay, iar România nu mai are nicio cale de atac, decizia este definitivă si România riscă o monitorizare din partea Consiliului Europei cu consecințe la nivel internațional.

Persoanele LGBT+ din România trebuie să fie respectate și recunoscute de către statul român, chiar și acum în al 13-lea ceas. Parteneriatul civil ar reglementa chestiuni ce țin de moștenire, regimul bunurilor comune, pensie de urmaș, vizita partenerului în spital. Propunerea legislativă Pl-x 152/2019 zace în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, are deja trei avize pozitive de la comisiile din Cameră și solicităm adoptarea acesteia de urgență.

Nu în ultimul rând, sprijinul românilor este în creștere față de parteneriatul civil. Astfel, conform unui studiu recent al MozaiQ reprezentativ la nivel național, jumătate dintre tinerii din România sunt de acord cu legalizarea parteneriatelor civile, cifra crescând la 59% susținere în cazul locuitorilor Bucureștiului.

“Ne-am obișnuit să fim atacați constant de politicieni, dar e momentul ca lucrurile să se schimbe. E momentul ca politicienii să își asume legalizarea parteneriatelor civile și în acest sens am și lansat campania www.iubimlafel.ro, prin care explicăm cetățenilor ce înseamnă parteneriatul civil. Nu cere nimeni căsătorie în biserică, dar trebuie să fim recunoscuți. Ce se întâmplă cu noi și familiile noastre în caz de deces, de boală? Suntem complet descoperiți, iar un astfel de tratament al minorităților este inacceptabil într-o țară democratică. Așteptăm un răspuns hotărât de la Marcel Ciolacu, ca premier al României” a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

“Am văzut că a ieșit și domnul fost premier Nicolae Ciucă să își declare susținerea nemărginită pentru familia tradițională, ca și cum ar fi vreo noutate. Familia tradițională nu ar avea nimic de suferit dacă s-ar legaliza parteneriatele civile. Partidul Național Liberal este o rușine pentru liberalismul la nivel european. Un partid cu adevărat liberal ar trebui să susțină drepturile minorităților și drepturile omului. Cerem din partea liberalilor o atitudine în acord cu angajamentele europene ale României, la fel cum cerem și PSD și lui Marcel Ciolacu să fie fideli doctrinei social democrate.” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Cea mai mare campanie media LGBT+ din România – IUBIM LA FEL

Asociația MozaiQ a lansat astăzi Campania IUBIM LA FEL, cea mai mare campanie media LGBTI din România, prin care vizează promovarea parteneriatelor civile între persoane de același sex și deschiderea unei conversații în România despre drepturile comunității LGBTI.

Campania își propune, în același timp, să crească gradul de conștientizare al cetățenilor cu privire la drepturile atașate parteneriatului civil, precum și obligațiile României în raport cu persoanele LGBTI în context regional și european. Campania este un îndemn la reflecție către cetățeni pentru a ne aduce mai aproape unii de alții și a sublinia lucrurile care mai degrabă ne apropie ca oameni.

Campania pe care o propune MozaiQ se bazează și pe recent lansatul Barometru de opinie asupra comunității LGBTI din România, care cuprinde un sondaj național reprezentativ ce măsoară atitudinile românilor față de tematici relevante LGBTI. Astfel, 31% dintre români susțin parteneriatul civil, 48% dintre tinerii 18-27 ani susțin parteneriatul civil și 59% dintre bucureșteni susțin parteneriatul civil. Mai mult, 36% dintre români, 60% dintre bucureșteni și 53% dintre românii din marile orașe ar vota la alegerile parlamentare un politician care susține parteneriatul civil.

Cu patru componente esențiale, precum panotajul stradal, promovare pe platformele de social media, conținutul video și mesajele radio, această campanie urmărește să genereze interes crescut și dezbateri cu privire la parteneriatele civile, promovând un discurs pozitiv în susținerea din partea societății pentru o legislație mai incluzivă și drepturi egale pentru toți.

Astăzi a început difuzarea pe panouri stradale digitale a mesajelor de susținere pentru parteneriatul civil între persoane de același sex în mai multe locuri din București, precum și în Cluj, Iași și Constanța. Site-ul campaniei unde vor fi disponibile mai multe vizualuri este www.iubimlafel.ro

”Drepturile LGBTI sunt drepturi ale omului, iar recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex este urgentă, necesară și obligatorie, conform condamnărilor CEDO și CJUE, precum și hotărârii CCR. În prezent, proiectul de lege care vizează parteneriatul civil și pe care noi îl susținem, respectiv Pl-x 152/2019, este blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de 4 ani. În același timp, e important să arătăm clasei politice că societatea se schimbă, iar susținerea pentru parteneriat civil este în procente din ce în ce mai mari. De asemenea, suntem extrem de recunoscători pentru toate agențiile care s-au raliat efortului nostru, contribuind voluntar cu timpul și ideile lor pentru o cauză mai largă, arată din nou că susținerea pentru comunitatea LGBTI este în creștere.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

Mesajele vizuale ale campaniei au fost create de mai multe agenții de creație și advertising, precum: glitch-shop, Next Advertising, CAP, Cheil-Centrade, Rusu+Bortun, Daniel&Andrew, Studio Meka, Orchestra Gologan, care au realizat voluntar imagini și vizualuri de promovare a drepturilor egale, la care se vor adăuga și alte agenții în lunile următoare.

“Cu umor sau seriozitate, mai directe sau mai subtile, toate campaniile ce se lansează astăzi sub același mesaj de sprijin arată cu adevărat că toate agențiile “Iubim la fel” și că industria creativă se poate aduna într-un efort colectiv în premieră în România, pentru a apăra drepturile tuturor românilor, oricare ar fi ei”, completează Sergiu Marinescu, director de comunicare MozaiQ.

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBTI din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Campania Iubim La Fel a beneficiat de ajutorul voluntar al: glitch-shop, Next Advertising, CAP, Cheil-Centrade, Rusu+Bortun, Daniel&Andrew, Studio Meka, Orchestra Gologan.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Marș de Protest – Tradiția Noastră E Iubirea 2023

Asociația MozaiQ organizează sâmbătă, 14 octombrie Marșul de Protest ”Tradiția Noastră E Iubirea”.

DE CE IEȘIM ÎN STRADĂ?

România este una dintre ultimele șase țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște cuplurile gay sub nicio formă.
România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor gay.
România riscă amenzi de la CEDO dacă nu legalizează parteneriatele civile.
România are o obligație pozitivă de a recunoaște cuplurile formate din persoane de același sex.
Proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în comisiile parlamentare de ani buni, iar politicienii ne ignoră!
România trebuie să demonstreze că aderă la principiile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv drepturile LGBTI!
Parteneriatul civil ar reprezenta un semnal hotărât al statului român că drepturile LGBTI contează și că persoanele LGBTI merită protecție.
Persoanele LGBTI nu mai pot fi tratate ca cetățeni de rangul 2.
În ultimii 22 de ani de la dezincriminarea homosexualității, statul român nu s-a aplecat suficient asupra problemelor LGBTI.
Persoanele LGBTI există în toată societatea, în toate clasele sociale, în toate domeniile, în toate familiile.
Constituția României presupune egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii.
Curtea constituțională a României a postulat în mai multe decizii că statul român are obligația de a recunoaște cuplurile gay.
România nu trebuie să fie parte a grupului de țări din Europa de est euro-sceptice, Ungaria, Polonia, Slovacia.

CE CEREM?

Vrem legalizarea parteneriatelor civile de urgență și recunoașterea familiilor gay!

CE PRESUPUNE PARTENERIATUL CIVIL?

– Protecția constituțională a cuplurilor gay

– Oficierea parteneriatelor civile în relație cu ofițerul de stare civilă

– Drept de moștenire în caz de deces al partenerului

– Dreptul de a lua decizii medicale privind partenerul, în relație cu sistemul medical

– Regimul bunurilor acumulate în timpul parteneriatului civil și regimul acestora în caz de separație

– Dreptul de a avea partenerul pe asigurarea de sănătate

– Drept de imigrare pentru partenerii care nu au cetățenie română

– Drept de a lua credit comun

– Folosirea datelor parteneriatelor civile pentru calculul asigurărilor sociale, venitului minim garantat, etc.

– Metode simplificate de încheiere/desfacere a parteneriatelor civile

– Parteneriatele civile s-ar aplica atât cuplurilor gay, cât și cuplurilor heterosexuale

– Dreptul de a continua contractul de chirie la căminul comun al partenerilor în caz de deces al unui partener

– Drepturi privind impozite și taxe, servicii sociale, chestiuni penale

– Drept de întreținere în caz de incapacitate de muncă

– Drepturi privind pensia de urmaș

Adunarea se va face în data de 14 octombrie 2023, de la ora 14, în Piața Universității din București, în fața Teatrului Național și se va merge în marș până la Piața Victoriei, în fața Guvernului, unde mai mulți activiști LGBT+ vor lua cuvântul.

Spunem răspicat că și noi Iubim La Fel și cerem legalizarea parteneriatelor civile!

—

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Program Pride București 2023

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), organizează mai multe evenimente cu ocazia Pride București 2023, în perioada 20-30 iulie 2023.

Cerem egalitate pentru toate familiile!

În data de 22 iulie, între orele 12 și 19, vom vom desfășura un Pride În Grădina MozaiQ, un eveniment complex, cu o expoziție de artă queer, realizată de artiste trans, un târg de inițiative LGBTQ+, unde numeroase asociații și grupuri de inițiativă LGBTQ+ din toată țara sunt invitate să își prezinte activitatea, precum și discuții legate de rolul ONG-urilor în promovarea drepturilor omului.

Pe 26 iulie, de la ora 17, tot la Sediul MozaiQ, vom avea ca invitați și parteneri organizația Oslo Pride, care ne va vorbi despre drepturile LGBTQ+ din Norvegia și despre evoluția acestora în ultimii ani.

Sâmbătă, 29 Iulie, de la ora 14:00, petrecem în autobuzul rainbow prin București pentru a sărbători împreună, în comunitate, și pentru a spune răspicat TRADIȚIA NOASTRĂ E IUBIREA! Traseul autobuzului va fi: Piața Constituției – Piața Unirii – Rond Alba Iulia – Bd. Decebal – Piața Muncii – Piața Iancului – Obor – Ștefan cel Mare – Perla, Calea Dorobanți – Piața Charles de Gaulle – Bv. Mareșal Constantin Prezan – Arcul de Triumf – Piața Victoriei. Vom marca astfel Pride-ul în mai multe cartiere din București.

Vom participa, bineînțeles, la Marșul Pride, de la ora 17:00 pe Calea Victoriei și vom cere egalitate pentru familiile LGBTQ+ din toată România.

”Ieșim în stradă din nou, ca în fiecare an, cu un mesaj extrem de clar pentru societate și clasa politică: Vrem egalitate în drepturi pentru comunitatea LGBTQ+ din România! Pride-ul este un protest, este despre noi şi a fi cetățean cu drepturi egale ȋn propria țară. Este un moment în care ne adunăm laolaltă pentru a arăta că suntem mulți și că în spatele nostru sunt familiile noastre, părinții noștri, prietenii și aliații noștri.” a declarat Cristina Săracu, președinta Asociației MozaiQ.

”În contexul condamnării României de anul acesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea legală a cuplurilor gay, credem că este cu atât mai important ca întreaga clasă politică să șteargă această pată rușinoasă de pe obrazul României și să recunoască într-o formă sau alta, fie prin căsătorii gay sau parteneriate civile, cuplurile formate din persoane de același sex. România este în continuare una dintre ultimele țări din Europa atunci când vine vorba de protecția drepturilor LGBTQ+. România trebuie să continue pe parcursul său european și să protejeze toți cetățenii săi.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv al Asociației MozaiQ.

Anul acesta am oferit microgranturi în valoare totală de 14.710 RON pentru organizarea mai multor evenimente de Pride în orașe precum Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Oradea. România se poate schimba în mod real și durabil numai prin existența unei rețele naționale de ONG-uri și grupuri de inițiativă care să apere și să promoveze drepturile LGBTQ+ în toate orașele din țară.

Studiu Ipsos Pride 2023: Atât în România, cât și la nivel global, 9% dintre adulți se identifică drept LGBT+

Principalele rezultate ale studiului:

Același nivel de identificare ca persoane LGBT+ la nivel global, cât și în România.
Există o creștere a vizibilității*, respectiv a probabilității de a cunoaște o persoană LGBT+ comparativ cu 2021, menținându-se însă o diferență mare în ceea ce privește vizibilitatea la nivel de regiune. În România, vizibilitatea este semnificativ mai mică raportat la media globală.
Căsătoria între persoanele de acelaşi sex este susținută de majoritatea cetățenilor (56% media globală), însă nu în toate țările investigate. România se află la coada acestui clasament (cu doar 25% susținători), imediat înaintea Turciei.
Se remarcă o susținere extinsă la nivel global, mai restrânsă în România, pentru protejarea persoanelor transgender împotriva discriminării în privința locurilor de muncă, locuințelor (închiriere, cumpărare) şi accesului la activităţi comerciale, însă percepțiile sunt polarizate în ceea ce privește susținerea altor drepturi pro-transgender.

*Prin vizibilitate se înțeleg două fenomene care se întâmplă concomitent: mai multe persoane care se declară ca aparținând comunității LGBT+, respectiv mai multe persoane care recunosc existența în anturajul lor a membrilor acestei comunități.

Orientarea sexuală și identitatea de gen: în medie, identificarea populației adulte ca LGBT+ este de 9% atât la nivel global, cât și în România

În medie, la nivelul celor 30 de țări incluse în studiu, 3% dintre adulți se identifică drept lesbiene sau gay (persoane care sunt atrase sexual și/ sau emoțional de persoane de același gen), 4% ca bisexuali (atrași emoțional și/ sau sexual de persoane de genuri diferite), 1% ca pansexuali sau omnisexuali (atrași sexual față de o persoană indiferent de genul acesteia), și respectiv 1% ca asexuali (caracterizați de lipsa persistentă de atracție sexuală față de orice gen).

În România, situația este relativ similară celei globale, respectiv celei europeane, cu unele excepții: doar 1% se identifică drept lesbiene sau gay – comparativ cu 3% atât la nivel global, cât și la nivel european, iar foarte puţini (0.1%) se declară asexuali.

Procentul celor care se identifică drept adulți LGBT+ variază semnificativ în funcție de generația din care fac parte și, totodată, în funcție de aria geografică: de la 18% (media globală) în rândul generației Z la 4% în rândul Baby Boomers, respectiv de la 15% în Brazilia la 4% în Peru.

La nivel global, membrii Generației Z (cu vârste până în 26 de ani) sunt mai înclinați să se identifice ca gay, bisexuali, pansexuali/ omnisexuali, asexuali sau trans/ non-binar: de două ori mai mult decât Milenialii (cu vârste cuprinse între 27 și 42 de ani), de trei ori mai mult decât generația X (cu vârste cuprinse între 43 și 58 de ani), respectiv de patru ori mai mult faţă de generația Baby Boomers (cu vârste de 59 ani şi peste).

În România, diferența în ceea ce privește identificarea în aceste categorii se menține între Generația Z și restul generaţiilor. Boomerii sunt de cinci ori mai puțin înclinați să se identifice ca LGBT+ față de Generația Z.

Vizibilitatea, respectiv probabilitatea de a cunoaște o persoană LGBT+ este mare, însă diferă semnificativ de la o țară la alta. În România vizibilitatea este semnificativ mai mică în raport cu media globală, indiferent de segmentul despre care discutăm.

Gradul de vizibilitate a comunității LGBT+ variază considerabil de la țară la țară. Faptul de a avea un prieten sau o prietenă care este gay/ lesbiană sau bisexual/ă este mai des menționat în America Latină, Spania, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Diversitatea de gen este mai vizibilă de-a lungul Anglosferei, în Brazilia și în special în Thailanda.

Pe de altă parte, vizibilitatea cea mai redusă a comunității LGBT+ și a diferitelor segmente este înregistrată în România, alături de Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Ungaria și Polonia.

În acord cu gradul de identificare, mai mulți tineri cunosc cel puțin o persoană care se declară ca aparținând unei categorii LGBT+, comparativ cu adulții de vârstă mai înaintată. Diferențele între generații devin chiar mai pronunțate la nivel global atunci când avem în vedere cunoașterea unei persoane bisexuale, non-binare, neconform/ă de gen sau cu identitate de gen fluctuantă (gen fluid): în ambele cazuri, Generația Z are de trei ori mai multe șanse să cunoască o astfel de persoană decât generația Baby Boomers.

România nu face excepție de la acestă tendință, însă se poate observa o diferență și mai mare în ceea ce privește vizibilitatea persoanelor bisexuale: Generația Z este de 6 ori mai predispusă să cunoască pe cineva din această categorie prin comparaţie cu generația Baby Boomers, respectiv de 3 ori mai predispusă să cunoască pe cineva gay, lesbiană sau homosexual/ă. Persoanele transgender nu sunt menționate de nici un reprezentant al generației Baby Boomers (comparativ cu 9% în rândul Generației Z).

Majoritatea celor intervievați susțin căsătoriile între persoane de același sex și dreptul acestora de a crește copii în cele mai multe țări, însă nu în toate. România se află la coada clasamentului în ceea ce privește susținerea căsătoriei cuplurilor de același sex, pe penultimul loc și doar înaintea Turciei.

În medie, în rândul celor 30 de țări incluse în studiu, 56% dintre respondenţi consideră că ar trebui să fie legalizate căsătoriile între persoanele de același sex, în timp ce 16% consideră că acestor cupluri ar trebui să li se acorde o recunoaștere legală, dar nu dreptul de a se căsători. 14% cred că nu ar trebui să li se acorde nici un fel de recunoaştere legală, în timp ce alţi 14% nu și-au format o opinie clară.

Sprijinirea căsătoriilor între persoanele de același sex variază de la 20% la 80%, în funcţie de ţară. Oponenții oricărei forme de recunoaștere legală nu depașesc, în nici o țară, o treime din baza de respondenți.

Femeile sunt semnificativ mai înclinate decât bărbații să susțină căsătoria între persoanele de același sex, cu o diferență medie la nivel global de 10 puncte procentuale (diferența fiind mai restrânsă în România: +3pp femei versus bărbați), în timp ce bărbații resping într-o mai mare măsură acordarea unei recunoașteri legale (+5pp, pe plan mondial).

Perspectiva asupra creșterii copiilor de către cuplurile de același sex este mai favorabilă decât susținerea căsătoriei. Atât la nivel global (65%), cât și în Europa (66%) este susținut faptul că persoanele de același sex care constituie un cuplu pot crește cu succes un copil, iar 64% pe plan mondial sunt de acord că ar trebui să aibă aceleași drepturi de a adopta copii ca și cuplurile heterosexuale.

În România opinia este cât se poate de polarizată. Suntem printre puținele țări unde ponderea celor care nu sunt de acord (33%) este mai mare decât a celor care susțin căsătoria între persoanele de același sex (25%). În acelaşi timp, 45% dintre români consideră că un cuplu format din persoane de același sex ar trebui să aibă aceleași drepturi de adopție ca un cuplu heterosexual, iar 44% consideră că au la fel de multe șanse ca și ceilalți părinți de a crește cu succes un copil.

Suportul public în privința locurilor de muncă și locuințelor (închiriere, vânzare etc.) este mai extins decât susținerea celorlalte măsuri pro-transgender

Majoritatea respondenţilor (67% la nivel global, 64% în Europa și respectiv 59% în România) sunt de acord că persoanele trans se confruntă cu un val de discriminare, comparativ cu 19% care menționează că nu se confruntă deloc sau se confruntă la un nivel scăzut cu acest comportament. Percepția cu privire la discriminare este mai crescută în țările vorbitoare de spaniolă și portugheză, precum Portugalia, Columbia, Peru, Chile, Mexic, Brazilia, respectiv mai scazută în Elveția, Japonia și Germania.

Majoritatea cetăţenilor din cele 30 de țări incluse în studiu (76% în medie, 73% în Europa, respectiv 67% în România) sunt de acord că persoanele transgender ar trebui să fie protejate împotriva discriminării în privința locurilor de muncă, locuinţelor, accesului la activităţi comerciale precum magazine și restaurante.

Alte tipuri de măsuri stârnesc mai degrabă controverse și beneficiază de un sprijin mai reținut: în medie la nivel global, 60% sunt de acord că tinerii transgender ar trebui să primească îngrijiri care să sprijine afirmarea identității de gen prin acces la mijloace de consiliere psihologică, iar adolescenților transgender să li se permită, cu consimțământul părinților, tratamentul de substituție hormonală; 55% sunt de acord că persoanelor trans ar trebui să li se permită să utilizeze servicii (de exemplu, toalete publice) care corespund genului cu care se identifică; 53% sunt de acord că documentele emise de guvern, cum ar fi pașapoartele, ar trebui să includă o altă opțiune decât „bărbat“ și „femeie“ pentru persoanele care nu se identifică cu nici una dintre aceste opțiuni, iar 47% sunt de acord că sistemele de asigurări de sănătate ar trebui să acopere costurile tranziției de gen la fel ca în cazul altor proceduri medicale.

O polarizare a opiniilor se poate identifica și în România. Românii sunt mai „îngăduitori“ în ceea ce privește drepturile de muncă, locuinţă şi acces la activităţi comerciale. Cifrele arată și aici semnificativ mai puțină susținere comparativ cu populația globală. Doar unu din trei români susține că sistemele de asigurări de sănătate ar trebui să acopere costurile tranziției de gen.

„Românii ridică într-o mai mare măsură din umeri atunci când vine vorba despre discriminarea persoanelor trans. O mare parte dintre cei care nu aleg să susțină drepturi egale de muncă, locuinţă etc. pentru persoanele transgender nu se retrag în neutralitate, ci în ostilitate, având o atitudine mai categorică de ne-susținere (+10pp comparativ cu media globală). Această atitudine este cu atât mai periculoasă cu cât discutăm despre o categorie supusă unor presiuni psihologice mari, care duc, de multe ori, la gânduri suicidare”, declară Roxana Boboc, CX Research Manager, Ipsos România.

La nivel global, femeile și tinerii adulți sunt de acord într-o mai mare măsură că persoanele trans se confruntă cu un grad mare de discriminare. Totodată, aceste două categorii arată un nivel mai ridicat de susținere a persoanelor transgender.

În România situația arată, din nou, ușor diferit. Generația Z rămâne în spectrul așteptat, susținând într-o măsură vizibil mai mare drepturile persoanelor transgender. Comparativ cu bărbații, femeile arată o reticență mai mare în susținerea dreptului persoanelor trans de a fi protejate în ceea ce privește locurile de muncă, locuinţele si accesul la activităţi comerciale (-6pp comparativ cu bărbații).

Despre studiu

Studiul Ipsos s-a desfășurat sub forma interviurilor online în 30 de țări, în perioada 17 februarie – 3 martie 2023. Au fost intervievați în total 22.514 adulţi, dintre care 500 în România. Adulții intervievați au vârste cuprinse între 18-74 de ani în Canada, Africa de Sud, Turcia si Statele Unite, 20-74 de ani in Thailanda, 21-74 în Singapore, respectiv 16-74 în toate celelalte țări, inclusiv România.

În România rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populația cu acces la internet. Eroarea maximă de eșantionare la un interval de încredere de 95% este ±4%.

Despre Ipsos

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos reprezintă una dintre cele mai mari companii în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajaţi. În 2021, Ipsos România, agenția de cercetare full-service, a aniversat 20 de ani de prezență pe piața locală. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi https://www.ipsos.com/ro-ro

Acest articol este preluat din comunicatul de presă al IPSOS.

Noua decizie CEDO obligă România să recunoască familiile gay

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), salută decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Buhuceanu și alții v. România, prin care statul român este obligat să recunoască legal cuplurile formate din persoane de același sex.

Aceasta nu este prima decizie ce privește cuplurile gay din România. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton condamnă România în 2018 cu privire la nerecunoașterea cuplurilor gay căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, două decizii ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

Cuplurile gay sunt o realitate în România, iar o astfel de decizie urgentează nevoia de a lua măsuri în privința recunoașterii tuturor familiilor.

”Decizia CEDO reprezintă un moment pe care noi cu toții l-am așteptat cu multă încredere și speranță. Dincolo de impactul juridic, reprezintă o declarație de principii: statul român nu mai poate împărți cetățenii în categorii distincte, unii cu drepturi depline și alții cu drepturi limitate!” a declarat Cristina Săracu, președinta Asociației MozaiQ.

În prezent, România se află la coada Europei în materie de drepturi LGBT, fiind una dintre ultimele țări din UE care nu recunoaște sub nicio formă cuplurile gay.

Deși proiectele de legalizare a parteneriatelor civile zac în Parlament de ani întregi, prioritatea unor membri din clasa politică actuală a devenit crearea unei prăpăstii și mai abrupte între România și UE, în ceea ce privește drepturile omului.

”Clasa politică din România are obligația de a trece de urgență legea privind legalizarea parteneriatului civil. Solicităm coaliției de guvernare să comunice public cu privire la planurile de a debloca această situație rușinoasă pentru România. De asemenea, cerem președintelui PSD Marcel Ciolacu, președintelui PNL Nicolae Ciucă și președintelui UDMR Kelemen Hunor, să se așeze la masă cu noi, cei din societatea civilă, pentru a găsi soluții care să îndepărteze această pată neagră de pe obrazul României.” a declarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.

În acest moment există mai multe proiecte legislative aflate în Parlament, cu privire la legalizarea parteneriatelor civile. Asociația MozaiQ susține proiectul legislativ depus de mai bine de 40 de parlamentari din legislatura trecută, rezultat în urma negocierilor dintre principalele partide politice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și actori relevanți din societatea civilă. Acest proiect este blocat în acest moment la Comisia Juridică a Camerei Deputaților, iar asociația noastră solicită redactarea de urgență a unui raport din partea acestei comisii și un vot în plenul Camerei Deputaților, în acord cu decizia CEDO, care este obligatorie pentru România.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Scopul proiectului este să identifice principalele priorități pentru comunitatile LGBTI din România, să protejeze drepturile omului și să promoveze tratamentului egal.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Ghidul Incluziunii LGBTQIA+ pe Piața Muncii din România

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), publică Ghidul Incluziunii LGBTQIA+ pe Piața Muncii din România.

Cu ocazia IDAHOBIT (17 mai – Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei) MozaiQ a organizat ieri, 16 mai, a 7-a ediție Rainbow Breakfast, un eveniment de networking cu scopul de a implica și încuraja parteneri din sectorul privat să implementeze metode concrete pentru a crește gradul de incluziune a persoanelor LGBTQIA+ pe piața muncii din România.

În cadrul acestui eveniment a fost lansat ”Ghidul incluziunii LGBTQIA+ pe piața muncii din România”, dezvoltat de Roxana Marin, directoarea de advocacy a asociației MozaiQ.

”Pentru schimbarea reală a culturilor organizaționale și a climatelor de muncă este nevoie de bună credință și eforturi angajate, în strânsă colaborare cu comunitatea. Prin organizarea de evenimente publice și interne, participarea la conferințe pe tema incluziunii, susținerea unor activități ale comunității LGBTQIA+ și reiterarea permanentă a mesajelor incluzive de către conducerea companiilor se pot construi și întreține medii de muncă cu adevărat incluzive și sănătoase, creând astfel premisele unei mai mari productivități și profitabilități la nivelul întregii companii – ceea ce, în ultima instanță, contribuie la sănătatea întregii societăți.” a declarat Roxana Marin în cadrul ghidului.

”Pe de-o parte, rolul sectorului privat în încurajarea schimbării pentru persoanele LGBTQIA+ ține de capacitatea acestuia de a constitui o masă critică la nivel social pentru a influența pozitiv politici publice și pentru a îmbunătăți percepția populației generale despre comunitate. Pe de altă parte, companiile incluzive au un impact pozitiv direct asupra vieții angajaților lor LGBTQIA+. Petrecem aproximativ o treime din timp la locul de muncă, iar o cultură organizațională incluzivă are consecințe directe asupra calității vieții angajaților LGBTQIA+, asupra nivelului lor implicare și asupra productivității.” a declarat Andrei Luca, managerul proiectului Unicorns@Work.

Unicorns@Work este proiectul MozaiQ, născut în 2019, cu ocazia primei ediții a târgului incluziunii LGBTQIA+ pe piața muncii din România. De atunci, au avut loc în total 4 ediții, precum și 7 Rainbow Breakfasts, evenimente de networking și informare pentru profesioniștii din HR și angajații queer ai companiilor partenere.

Le mulțumim participanților și companiilor care s-au alăturat conversației și care doresc să își asume un rol în schimbarea realităților angajaților LGBTQIA+: Societe Generale Global Solution Centre, Google, PTC, Ernst & Young, UiPath, Bunge, Accenture, Procter & Gamble, LATITUDINES53 by MANASC ISAAC, SNC-Lavalin Romania SA, IKEA, Institutul pentru Politici Publice.

De asemenea, mulțumim din inimă pentru ospitalitate Ambasadei Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova care au găzduit evenimentul și au sprijinit publicarea Ghidului. De asemenea, mulțumim Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România, care finanțează proiectul Unicorns@Work.

Author Archives: MozaiQ

România repetentă din nou la drepturile omului!

INDEXUL EGALITĂȚII – Revendicările Politice ale Comunității LGBT+ din România

Ministerul Familiei discriminează persoanele LGBTI

Legalizarea parteneriatelor civile ACUM!

Cea mai mare campanie media LGBT+ din România – IUBIM LA FEL

Marș de Protest – Tradiția Noastră E Iubirea 2023

Program Pride București 2023

Studiu Ipsos Pride 2023: Atât în România, cât și la nivel global, 9% dintre adulți se identifică drept LGBT+

Noua decizie CEDO obligă România să recunoască familiile gay

Ghidul Incluziunii LGBTQIA+ pe Piața Muncii din România

About us

Donate

Author Archives: MozaiQ

About us

Donate

Follow us: