Conferința Anuală ILGA-Europe, cea mai mare conferință LGBTI din Europa, are loc începând de ieri, la București. În aceste zile, se reunesc aici peste 400 de activiști LGBTI din întreaga Europă și Asia Centrală. Conferința este organizată de ILGA-Europe, cea mai mare federație LGBTI pan-europeană, și co-organizată de Asociațiile Accept și MozaiQ, organizații LGBTI din România.
Tema conferinței de anul acesta este CURAJ, reflectând necesitatea unui angajament constant și neînfricat în lupta pentru drepturile omului și egalitate. Evenimentul are scopul de a aborda problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTI din Europa, pentru ca activiștii internaționali să poată face schimb de experiențe și discuta teme importante pentru această mișcare la nivel european. Evenimentul reprezintă, de asemenea, o oportunitate crucială pentru a consolida solidaritatea și colaborarea între organizațiile LGBTI din regiune, în contextul creșterii mișcărilor conservatoare și populiste în mai multe țări europene.
Condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se numără printre temele abordate în cadrul Conferinței, inclusiv necesitatea recunoașterii familiilor formate din persoane de același sex, precum și protecția drepturilor comunității transgender. Aceste subiecte subliniază atât eșecurile Guvernului României în protejarea drepturilor fundamentale, cât și urgența cu care aceste încălcări de drepturi trebuie remediate. Fiecare zi care trece fără protecție reală pentru familiile LGBTI din România, fără măsuri concrete care previn și combat discriminarea și violența împotriva persoanelor din comunitatea noastră, este necruțătoare. Aceste provocări sunt amplificate de un climat politic tot mai polarizat, în care discursurile de ură și încercările de a limita drepturile minorităților sunt în creștere.
Este vital ca statele membre UE, inclusiv România, să rămână vigilente în apărarea drepturilor omului și să recunoască rolul central al organizațiilor civile în susținerea democrației și a diversității.În contextul unei Europe care aspiră la unitate și incluziune, este esențial ca drepturile și demnitatea fiecărui cetățean să fie respectate și protejate. În plus, conferința se desfășoară într-un moment esențial pentru România, având în vedere că anul acesta este unul electoral. Alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie-decembrie vor pune la încercare angajamentul politicienilor români față de valorile democratice și respectarea drepturilor fundamentale. Într-o perioadă în care legislațiile represive anti-LGBTI sunt promovate în țări vecine, România trebuie să-și reafirme angajamentul față de protecția tuturor cetățenilor săi.
„Pe măsură ce România se pregătește pentru alegeri, și într-un moment în care drepturile, protecțiile și viețile persoanelor LGBTI sunt mai expuse riscului decât în ultimul deceniu, suntem la București pentru conferința ILGA-Europe, alături de peste 400 de participanți din 52 de țări, care lucrează pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru persoanele LGBTI. Curțile Europene au emis două hotărâri prin care se afirmă că România ar trebui să recunoască atât parteneriatele între persoane de același sex, cât și recunoașterea de gen realizată într-o altă țară a UE. Este timpul ca România să ajungă din urmă majoritatea Uniunii Europene și să implementeze aceste hotărâri. România trebuie să adopte legislație pentru a recunoaște parteneriatele și familiile curcubeu, astfel încât drepturile omului ale persoanelor LGBTI să fie protejate, în loc să fie folosite în scopuri politice, prin tentative de legiferare care limitează drepturile lor fundamentale.” Katrin Hugendubel, Director de Advocacy al ILGA-Europe
Membrii societății civile s-au exprimat, de asemenea, în mod cuprinzător pe acest subiect:
”Persoanele LGBTI n-au cerut niciodată drepturi speciale. Noi vrem drepturi egale, pentru noi și pentru familiile noastre. Politicienii probabil că nu au făcut niciodată acest exercițiu de compasiune, de a se pune în pielea celuilalt, în pielea celui pe care îl reprezinți din poziția de politician, de a te gândi cum este să trăiești 25 de ani alături de cineva și să nu ai siguranța că poți fi alături de persoana aceea în momentele dificile: dacă are probleme de sănătate, dacă intervine un accident, dacă decedează persoana cealaltă. Acestea sunt presiunile și temerile cu care noi trăim zi de zi. (…) Fiecare zi care trece așteptând din partea politicienilor să ne respecte drepturile, este o zi în care oameni reali au de suferit.” a declarat Victor Ciobotaru, director executiv al Asociației Accept.
”Trebuie să punem o oglindă în fața clasei politice cu privire la persoanele LGBTI din România, pentru că vorbim despre dezincriminarea homosexualității în anul 2001, ca ultima țară din Europa, la 30-40 de ani distanță de țări din regiune. Există atitudini politice de ură, care sunt în continuare acceptabile în Parlamentul României (…) și acum România se află în situația în care este una dintre ultimele 5 țări din UE care nu recunoaște cuplurile formate din persoane de același sex, cu condamnări pe bandă rulantă.” a decarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.
”Ce fac în acest moment partidele politice care blochează legislația parteneriatului civil este să tragă de timp. Obligația noastră este să fim văzuți zi de zi, să nu poată scăpa de noi. Să se împiedice de noi la fiecare pas. Să ne vadă părinții, să ne vadă copiii, celor care au.” a declarat Florin Buhuceanu, membru al Asociației Accept.
”Primul lucru de care avem nevoie, iar acesta ar fi un pas major înainte, este o lege asupra parteneriatului civil, care să se aplice tuturor, cuplurilor de același sex și cuplurilor heterosexuale, în manieră nediscriminatorie. Avem nevoie de acest parteneriat (…) dacă vrem ca oamenii să se acomodeze cu schimbarea, avem nevoie de acesta.” a declarat Renate Weber, Avocatul Poporului.
”Este o luptă continuă și avem nevoie să facem parte din cadrul instituțiilor. Avem nevoie să fim la masa discuțiilor. Sunt mândru să fiu la masa deciziilor, să pun în acțiune planul național de combatere a discriminării , unde intersecționalitatea este mai vizibilă. Faptul că termenul LGBTI este inclus în această strategie(strategia de incluziune a romilor), o face singura strategie din UE care conține termenul acesta. Deci sunt un promotor al normalizării ideii intersecționalității, pentru că a fi rom nu însemnă unidirecționalitate.”, a declarat Iulian Stoian, reprezentant din partea Agenției Naționale pentru Romi.
Candidații politici la alegerile parlamentare care au participat la conferință au avut câteva lucruri de adăugat:
”Politicienilor le lipsește curajul, dar sunt și ignoranți. Acesta este adevărul. Să nu poți să vezi o realitate și să nu vezi nedreptatea din fața ta este o formă de ignoranță uriașă. Cred că trebuie ne ridicăm standardele politicienilor care sunt trimiși în parlament. Vă spun sincer, pentru aud tot timpul ”eh, sunt politicieni, ce așteptări să avem de la ei?”. Acesta este un discurs care coboară atât de mult standardul. (…) Astăzi nu există consecințe reale pentru politicienii care fac greșeli uriașe sau chiar intenționate. Piedica cea mai mare este mentalitatea asta a lor, ca orice ar face, oricum nu o să-i tragă nimeni la răspundere” a declarat Diana Buzoianu, deputată USR și candidată USR la parlamentare. “Cei din parlament sunt ultraprivilegiați” a mai adăugat aceasta.
”Comunitatea LGBTI nu beneficiază de niciun fel de reglementare a drepturilor lor în relație cu instituțiile statului. Aceasta este o discriminare, din punctul meu de vedere. Eșecul de a reglementa situațiile sociale invită la discursuri care incită la discriminare, excluziune și chiar ură.” a declarat Andreea Leonte, candidată pe listele partidului REPER la alegerile parlamentare.
”Drepturile persoanelor LGBTI nu sunt o notă de subsol. Sunt pe prima pagină. În Mișcarea Sens tinerii sunt majoritari. Noi nu avem nevoie de o asociație de tineret, pentru că tinerii sunt acolo majoritari. Avem printre noi atâtea persoane tinere LGBTI. (…) E nevoie de asumare, de curaj și de solidaritate. (…) Persoanele LGBTI au nevoie de mai mult decât parteneriat civil, au nevoie de mai mult de jumătăți de măsură. Dreptul complet este căsătoria civilă și tot ceea ce derivă de acolo. Asta înseamnă să protejezi familia în România. Căsătorie civilă pentru toată lumea, parteneriat civil pentru toată lumea și toate drepturile derivate de acolo. Da! Familiile LGBTI includ și copii și e cazul să spunem și asta. Este cazul să o spunem răspicat. Vrem să ne asumăm cu adevărat că suntem partide care luptă pentru egalitate și drepturile omului. Haideți să nu mai operăm cu jumătăți de măsură” a declarat Florina Presadă, fostă directoare executivă Accept și candidată pe listele Mișcarea SENS la parlamentare.
Doar prin eforturi comune putem construi o societate în care fiecare individ, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen, să se simtă respectat și protejat. Este nevoie de curaj pentru a nu lăsa urii și discriminării să devină normalitate, iar activiștii din întreaga Europă și Asia Centrală, reuniți aici, reprezintă vocea solidarității și a rezistenței împotriva nedreptății.
