Category Archives

Posts in Politic category.
Minoritatea romă: țap ispășitor în vremea pandemiei

Către:             Președintele României, dl Klaus Werner Iohannis

Către:             Guvernul României

În atenția:     Prim-ministrului României, dl Ludovic Orban; Ministrului Afacerilor Interne, dl Ion Marcel Vela;

 

Către:             Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În atenția:     Președintelui CNCD, dl Csaba Ferenc Asztalos

 

Către:             Consiliul Național al Audiovizualului

În atenția:     Președintei CNA, dna Maria Monica Gubernat

 

Minoritatea romă: țap ispășitor în vremea pandemiei

Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii –  Romani CRISS, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația MozaiQ LGBT[1], alături de Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR, vă sesizează în legătură cu abuzurile autorităților îndreptate împotriva comunității rome, precum și cu privire la manifestările rasiste și incitatoare la ură împotriva romilor, exprimate în mass media (inclusiv din perspectiva absenței moderării comentariilor rasiste), precum și pe rețelele de socializare, în special de către formatori de opinie și persoane publice.

Perioada stării de urgență a arătat o intensificare a acestor abuzuri și manifestări. Astfel, cerem acțiuni concrete pentru ca polițiștii, jandarmii și personalul militar care se fac vinovați de încălcarea legii să fie pedepsiți. Totodată, solicităm Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să își exercite mandatul în privința discursurilor incitatoare la ură și discriminatorii din această perioadă. În ceea ce privește activitatea CNCD în timpul stării de urgență, precum și a recrudescenței discursului rasist, nu putem să nu remarcăm faptul că instituția a emis o singură hotărâre prin care a constatat fapte de discriminare[2]. O situație similară se regăsește și în cazul CNA, această instituție sancționând pentru afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunități, cu somație publică, în două cazuri[3].

Astfel, considerăm că este absolut esențial ca politicile publice, precum și procedurile interne ale instituțiilor și ale mass media – televiziune, radio și presa tipărită și online – să fie modificate și reformate, astfel încât să reflecte o politică activă anti-rasistă.

Intervenții abuzive ale forțelor de ordine împotriva romilor

Pe perioada stării de urgență a avut loc o serie de abuzuri ale autorităților în diferite comunități de romi și de neromi – Hunedoara, Rahova (București), Bolintin Vale, precum și alte cazuri relatate în presă – care au implicat acte de violență și tratamente inumane și degradante din partea forțelor de ordine, evidențiind implicit încălcări flagrante ale drepturilor persoanelor din acele comunități. Descriem succint, în prezenta scrisoare, câteva dintre cazurile documentate în mod nemijlocit de Romani CRISS și UCTRR[4], prin intervievarea directă a victimelor și a martorilor oculari, precum și prin sprijinirea derulării anumitor demersuri legale, ca de pildă obținerea unor documente medico-legale.

Bolintin-Vale, județul Giurgiu

În Bolintin-Vale, în data de 18 aprilie, forțele de ordine (polițiști, forțele speciale și jandarmi) au săvârșit abuzuri împotriva a șase familii: cel puțin 10 bărbați de etnie romă și un băiat în vârstă de 13 ani și altul de 16 ani au fost bătuți de poliție. Din documentarea făcută de organizațiile neguvernamentale sus-menționate, a rezultat că poliția a lovit cu bestialitate timp de circa jumătate de oră persoanele de etnie romă care erau deja încătușate, imobilizate și culcate la pământ. Din filmări reiese cum acestea țipă de durere, iar un polițist le reproșează că vorbesc în limba romani[5].

Hunedoara

În cartierul Micro 6 din Hunedoara, în 18 aprilie, mai multe persoane, romi și neromi, au afirmat că au fost bătute de polițiști ca „răzbunare” în urma unei altercații anterioare. Din filmările disponibile public se vede cum un bărbat este bătut de forțele speciale într-o scară de bloc, iar un copil de 14 ani a fost bătut lângă bloc. Poliția a intrat în multe locuințe, a folosit gaze lacrimogene în spații închise, inclusiv împotriva unor femei și a copiilor minori (unul avea 11 ani). Doi bărbați au declarat că au fost bătuți de forțele speciale când au dorit să depună plângere împotriva acestor abuzuri.      

Mai mult, bărbatul legitimat și amendat, de la care pare să fi pornit conflictul inițial între localnici și forțele de ordine, afirmă: „Am luat 45 milioane amendă. M-au luat la secție în ciorapi. A venit soția după mine să-mi aducă adidași și i-au dat 20 de milioane. După au dat cu spray-ul la mine în casă și copiii mei au plâns de mama focului. […] Pe socru-meu l-au bătut că bătea covoarele. Nici acum n-a venit de la secție. Forțele de ordine care ar trebui să ne păzească pe noi ne bat ca pe hoți. Că suntem țigani.”[6]

Rahova (București)

În Rahova, în cadrul intervenției poliției, mai mulți lucrători ai forțelor speciale au bătut 2 bărbați de etnie romă și un copil minor în vârstă de 13 ani. Aceștia au suferit traumatisme multiple la nivelul capului, mâinilor și cutiei toracice. De asemenea, cu ocazia aceleiași intervenții, există suspiciuni de comportament abuziv în cazul bărbatului din Rahova, cunoscut sub numele de Spartacus, care a apărut cu un ochi vânăt și și-a cerut scuze de la forțele de ordine pe contul personal de Facebook, probabil în timp ce s-a aflat în custodia poliției. Mai mult, Sindicatul polițiștilor Europol îl ironizează public pe acest om, postând pe pagina de Facebook a Europol o imagine care indică paralelisme între acesta și boxerul Mike Tyson și texte ironice, încălcându-i astfel dreptul la demnitate.[7]

Totodată, publicația Scena 9 a documentat cazul unei femei din Rahova și a copiilor acesteia, supuși unor abuzuri de către forțele de ordine în duminica de Paște.[8]

Situațiile de mai sus nu sunt exhaustive, organizațiile semnatare neavând posibilitatea documentării tuturor cazurilor prezentate în spațiul public cu privire la alte abuzuri ale forțelor de ordine.

Aceste fapte se înscriu într-un istoric lung: în perioada 2006-2015, Romani CRISS a documentat un număr de 43 de cazuri de abuz al forțelor de ordine împotriva romilor, în toate acestea fără să existe nici măcar o condamnare a vreunui făptuitor din rândul poliției sau jandarmeriei și fără ca vreun procuror să investigheze o motivație rasistă. Mai mult, în majoritatea cazurilor, cercetările penale efectuate au avut drept rezultat dispunerea neînceperii urmăririi penale[9]. În același timp însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în mod repetat în ultimii ani pentru modul în care poliția a intervenit în comunitățile de romi, dar și pentru investigarea și soluționarea defectuoase ale acestor abuzuri de către parchete și instanțele de judecată.[10]

Discursul discriminator și incitator la ură în spațiul public

Tot în această perioadă, în mass media și pe rețelele de socializare, în rândul unor personalități publice, se observă o creștere a discursului bazat pe ură și, uneori, chiar incitare la ură împotriva romilor, fapt care contribuie la legitimarea abuzurilor, la blamarea victimelor și apărarea agresorilor. Menționăm în cele ce urmează câteva din cele mai grave ieșiri rasiste ale persoanelor publice, politicieni, formatori de opinie și jurnaliști, lista fiind departe de a fi exhaustivă.

Vladimir Tismăneanu/ Denisa Comănescu

În data de 10 aprilie, politologul Vladimir Tismăneanu a publicat pe Facebook o imagine rasistă, despre care se înțelege (prin mulțumirile adresate) că a primit-o de la Denisa Comănescu, poetă, editoare și directoare generală a editurii Humanitas Fiction, în care apăreau niște ciori, cu mesajul „aeroportul Țăndărei, toate zborurile au fost anulate”. Postarea a fost ulterior ștearsă. Pe 6 mai, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat că fapta constituie discriminare și a decis sancționarea lui Vladimir Tismăneanu cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei.[11]

Traian Băsescu

Într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii “100%” de la Realitatea Plus din data de 1 mai, Traian Băsescu a avut un discurs lung de diferențiere a cetățenilor români de etnie romă de etnicii neromi, consolidat prin afirmații naționaliste și rasiste, precum folosirea termenului de „țigan” în locul celui de „rom”, indicând că „această minoritate a făcut o imagine deplorabilă poporului român” și incitând la folosirea forței din partea autorităților împotriva romilor. Ca urmare a declarațiilor rasiste ale acestuia, CRJ, ACTEDO și MozaiQ au solicitat a doua zi Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Consiliului Național al Audiovizualului să își exercite mandatul cu privire la declarațiile discriminatorii și incitatoare la ură ale lui Traian Băsescu[12]. Nu știm dacă cele două entități s-au autosesizat sau nu.

Mihai Gâdea

În 20 aprilie, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei, jurnalistul Antenei 3, Mihai Gâdea, a făcut afirmații discriminatorii la adresa romilor, pe care i-a delimitat de cetățenii români neromi, vizându-i în mod specific și blamându-i pentru anumite infracțiuni. Gâdea a afirmat că: “În plină pandemie de coronavirus, mii de români s-au întors în România din diverse țări europene. Printre aceștia, 800 sunt cetățeni romi.” A continuat apoi cu: „Mergem să vedem un moment în care Roma este sub teroare. E vorba de modul în care niște cetățeni români de etnie romă au dus practic capitala Italiei sub teroare.”[13] În data de 7 mai, Consiliul Național al Audiovizualului a decis să aplice somație publică postului Antena 3 pentru nerespectarea dispozițiilor art. 64, alin 1, lit. b din Codul audiovizualului[14], dar fără a sesiza, respectiv sancționa pentru incitare la ură, manifestări rasiste sau afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa romilor.[15]

Nicolae Bacalbașa

În data de 7 aprilie, deputatul PSD Nicolae Bacalbașa a publicat un mesaj rasist pe pagina personală de Facebook în care afirma că „Chinezii au luat virusul de la liliecii lor, noi o să-l luăm de la ciorile noastre”, prin care nu doar dezumanizează o minoritate națională, ci îi și blamează pentru răspândirea Coronavirusului.[16] Pe data de 11 aprilie, CNCD a anunțat că se autosesizează[17], dar, până la această dată, nu anunțat adoptarea unei hotărâri în acest caz.

Rasismul s-a manifestat și prin menționarea în mod irelevant a etniei în știri negative și emisiuni, prin care romii au fost asociați cu comiterea anumitor infracțiuni, fapte antisociale sau cu nerespectarea măsurilor de distanțare socială impuse de starea de urgență, în timp ce pentru persoane aparținând altor etnii această precizare nu a fost făcută. Câteva din publicațiile și posturile de televiziune care s-au făcut vinovate de aceasta sunt: Antena 3, Ziarul de Iași, Ziare.com, Timiș online, Fanatik.ro, Ora de Sibiu, Digi 24 etc.[18] Dintre toate acestea, doar cel din urmă a fost, până la acest moment, sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului cu somație publică, întrucât, „în contextul abordării subiectului despre instituirea carantinei în orașul Țăndărei din jud. Ialomița, în cadrul ediției informative Știri Digi 24 din 4 aprilie 2020, de la ora 15.00, prezentatoarea a făcut afirmații defăimătoare la adresa etniei rome, fapt ce contravine prevederilor art. 47 din Codul audiovizualului”, se arată în decizia CNA din 23 aprilie.[19]

Concluzii, solicitări și acțiuni asumate de semnatari

Pe perioada stării de urgență am fost și suntem martori la o serie de abuzuri împotriva comunităților vulnerabile din România, în special împotriva romilor: intervenții abuzive ale forțelor de ordine în comunități și locuințe ale oamenilor; incitarea la ură împotriva membrilor acestei minorități printr-un discurs legalist, de blamare a victimelor, asumat de unii politicieni, formatori de opinie și jurnaliști; numeroase articole și reportaje în mass media care delimitează populația romă de restul cetățenilor, portretizând-o ca țapul ispășitor al multora din problemele generate de pandemia de COVID-19.

Prin urmare, solicităm:

  • Prezentarea de către Ministerul de Interne a unui plan concret de acțiuni de combatere a acțiunilor anti-rasiste în perioada imediată, care ar urma să fie implementat la nivelul tuturor structurilor din subordine;
  • Sesizarea autorităților competente, pentru investigarea efectivă și cu celeritate a faptelor ilegale ale forțelor de ordine în cazurile de abuz menționate mai sus;
  • Adoptarea unor măsuri de reformă legislativă, dar și de proceduri interne astfel încât astfel de acte împotriva romilor să nu mai aibă loc;
  • Prevenirea și combaterea discursului discriminator și instigator la ură împotriva romilor în spațiul public prin campanii de informare și conștientizare și poziții publice ferme ale reprezentanților autorităților;
  • Activarea pârghiilor juridice disponibile pentru sancționarea corespunzătoare a discursului discriminator și instigator la ură împotriva romilor în spațiul public, prin exercitarea mandatului Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Totodată, organizațiile semnatare își asumă pe perioada stării de urgență, precum și pe perioada crizei cauzate de pandemia de COVID-19 următoarele:

  • Monitorizare și documentarea suspiciunilor de abuz împotriva comunităților vulnerabile, în special a celor de romi;
  • Exercitarea rolului de watchdog și apărător al persoanelor aflate în circumstanțe vulnerabile prin sesizarea autorităților competente în situații de discurs discriminatoriu și incitator la ură și activarea pârghiilor juridice disponibile;
  • Acordarea de asistență și reprezentare juridică gratuită persoanelor ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate prin intervenții abuzive ale forțelor de ordine, în situații identificate de organizațiile semnatare;
  • Aducerea pe agenda publică a situațiilor de abuz și discriminare la adresa romilor și propunerea unor măsuri de prevenție și sancționare a acestora prin documentare și redactarea de scrisori deschise, documente de poziție, articole și propuneri de politici publice.
  • Documentarea abuzurilor și înaintarea cazurilor grave la nivel european și internațional, către instituții competente, precum Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Comisarul pentru Drepturile Omului, Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) etc.

Este timpul ca statul român să își asume public responsabilitatea pentru actele celor care au mandatul să protejeze cetățenii și să aplice legea în mod obiectiv. Un stat de drept promovează o politică de toleranță zero față de rasism și sancționează folosirea disproporționată a forței. Un stat de drept își protejează toți cetățenii, cu o atenție sporită față de cei marginalizați – cu atât mai expuși discriminării și cu atât mai vulnerabili într-o situație de criză precum cea pe care o traversăm acum, implementând acțiuni concrete pentru siguranța lor, dar și pentru prevenirea abuzului și instigării la ură împotriva acestora. În condițiile în care discriminarea față de minoritatea romă din România este în continuare la cote alarmante, statul român are datoria să își asume o politică activă anti-rasism, iar acest lucru presupune un angajament serios pentru respectarea drepturilor omului.

 

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii –  Romani CRISS

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația MozaiQ LGBT

Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR

[1] Parte a Alianței pentru Egalitate (vezi www.crj.ro/alianta-pentru-egalitate/).

[2] A se vedea, în acest sens, pagina de web a CNCD și comunicatele de presă emise de instituție, accesat în 11.05.2020. 

[3] A se vedea, în acest sens, pagina de web a CNA și comunicatele de presă emise de instituție, accesat în 11.05.2020.

[4] Ca urmare a tuturor acestor intervenții abuzive și a proastei gestionări a situației de criză, în 23 aprilie, Romani CRISS și UCTRR au solicitat printr-o scrisoare deschisă Președintelui Klaus Iohannis și Prim-ministrului Ludovic Orban demiterea Ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, și a Șefului de cabinet, Traian Berbeceanu. Scrisoarea poate fi descărcată aici: http://drepturile-omului.info/arhiva-stiri/, accesat în 05.05.2020.

[5] Filmul de documentare este disponibil pe Youtube la următoarea adresă: https://www.youtube.com/watch?v=OuTDQOjrhgw („Police Abuse case Bolintin draft Apr 2020”), accesat în 05.05.2020.

[6] Despre perspectiva bărbatului amendat aici: https://3minute.net/hunedoara-micro-6/, accesat în 05.05.2020.

[7] Postarea poate fi accesată pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol: https://www.facebook.com/europolromania/photos/rpp.976273399136531/2799184126845440/?type=3&theater, accesat 05.05.2020.

[8] Reportajul Scena 9 poate fi citit aici: https://www.scena9.ro/article/scandal-rahova-spartacus-abuzuri-politie-?fbclid=IwAR2tRnVLOETPv_2z5BX5aFaHg8uqrnbNzzRNS3V9ljFTtHTo2wFAWWXGEAg, accesat 03.03.2020.

[9] Vezi Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Romania, 2016 la https://www.state.gov/reports/2016-country-reports-on-human-rights-practices/romania/, accesat în 03.05.2020.

[10] Două dintre cele mai recente decizii (în cazuri documentate de Romani CRISS) includ cauza Lingurar și alții c. României, 2018, în care pentru prima dată în istoria CEDO, Curtea stabilește că autoritățile naționale au vizat romii din cauza etniei lor (ethnic profiling) și că autoritățile române și-au exercitat atribuțiile în mod discriminatoriu și au perceput comunitatea de romi în general ca infractori. Cauza Lingurar și alții c. României este disponibilă la https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-192466%22]}, accesat în 03.05.2020.

În cea de a doua cauză, Dumitru c. României din 31 martie 2020, CEDO a condamnat statul roman pentru încălcarea dreptului la viață (art. 2 din Convenție) și l-a obligat la plata unei despăgubiri către victimă în valoare de 25.000 euro. În timp ce traversa un vagon de tren staționat pe linie în Gara CFR Marfa în Bujoru, Teleorman, împreună cu mama ei, reclamanta, minoră, de etnie romă, a fost împușcată în abdomen de un polițist de la mai puțin de 9 metri, acesta fiind față în față cu ea. Una dintre concluziile Curții a fost că autoritățile române nu au făcut tot ce era de așteptat în mod rezonabil pentru a reduce la minimum folosirea forței letale și pierderea de vieți omenești, dar și că autoritățile române nu au căutat cu adevărat să afle ce s-a întâmplat cu exactitate în acest caz referitor la intervenția politiei. Cauza este disponibilă la https://hudoc.echr.coe.int/eng-press#{%22itemid%22:[%22003-6671936-8874170%22]}, accesat în 03.05.2020.

[11] Potrivit Comunicatului de presă referitor la hotărârile adoptate de Colegiul director al CNCD în ședința din data de 06 mai 2020, disponibil la https://cncd.ro/2020-05-06-comunicat-de-presa-referitor-la-hotararile-adoptate-de-colegiul-director-al-cncd-in-sedinta-din-data-de-06-mai-2020

[12] Despre declarațiile lui Traian Băsescu: https://www.mediafax.ro/politic/traian-basescu-reclamat-si-el-la-cncd-pentru-afirmatii-incitatoare-la-ura-ce-a-spus-fostul-presedinte-despre-etnicii-romi-19112378, accesat 03.05.2020.

[13] Emisiunea poate fi vizionată aici: https://www.antena3.ro/actualitate/sinteza-zilei-de-ce-sunt-capabili-infractorii-violenti-care-s-au-intors-in-romania-din-tari-europene-567455.html, accesat 05.05.2020.

[14] Potrivit Comunicatului de presă despre ședința publică a CNA din 07.05.2020, disponibil la http://www.cna.ro/article10477,10477.html?fbclid=IwAR1H27_lnJfuXjs8lKYSMCupCNKIENOzz4EDAEPa5zuK8-hC5avNmeh1g9I, accesat 11.05.2020.

[15] Vezi art.47 din Decizia CNA nr.220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la http://cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_nr._220_din_24_februarie_2011_versiune_consolidata.pdf.

[16] https://magnanews.ro/2020/04/rasism-nicolae-bacalbasa-ii-face-pe-tigani-ciori-vinovati-de-infectarea-romanilor-cu-covid-19/, accesat 03.05.2020.

[17] https://adevarul.ro/news/eveniment/cncd-s-a-sesizat-cazul-unui-derapaj-rasist-nicolae-bacalbasa-postat-deputatul-psd-1_5e91e0955163ec42719ee08e/index.html, accesat 11.05.2020.

[18] Articolele menționate și date ca titlu de exemplu pot fi accesate aici, numărul real al acestora fiind în realitate mult mai mare: (1) https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nunta-cu-lautari-in-arges-in-plina-epidemie-de-coronavirus–247292.html, (2) http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/coronavirus-doi-doljeni-abia-intorsi-din-italia-cautati-cu-politia-dupa-ce-un-localnic-a-sunat-la-112-au-fost-gasiti-la-o-vodca-1598822, (3) https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/300-de-romi-dintr-un-sat-din-suceava-s-au-intors-din-italia-de-teama-coronavirusului-si-au-mintit-la-vama-ca-vin-din-germania-1265430, (4) https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-video-a-desanta-al-mascatilor-intr-o-comuna-de-romi-din-iasi–247851.html, (5) https://www.tion.ro/sanatate/scandal-in-vama-cenad-mai-multi-romi-veniti-din-italia-au-refuzat-sa-intre-in-carantina-1002534/, (6) https://www.oradesibiu.ro/2020/03/19/video-paranghelie-pe-timp-de-pandemie-nunta-de-tigani-intrerupta-de-politistii-din-arges/, (7) https://adevarul.ro/locale/pitesti/nunta-vremea-covid-19-politia-intervenit-intr-o-comunitate-romi-arges-opri-petrecerea-1_5e735f0d5163ec42710923c5/index.html, (7) https://stirimondene.fanatik.ro/nunta-cu-peste-trei-sute-de-invitati-in-plina-epidemie-de-coronavirus-majoritatea-se-aflau-in-izolare-sau-carantina-petrecerea-a-fost-intrerupta-de-mascati-video-18495740, accesat 03.05.2020.

[19] Decizia CNA este disponibilă la http://www.cna.ro/IMG/pdf/Dec313DIGI24_som_47-3Cod.pdf, accesat 05.05.2020.

Scrisoare-de-pozitie_12mai
mai 13, 2020
Unsprezece organizații non-guvernamentale din trei orașe diferite depun plângeri la CNCD împotriva viceprimarului Aurelian Bădulescu

Asociațiile Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Active Watch, Centrul de Resurse Juridice, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Civica, E-Romnja, MozaiQ, PRIDE România, Prisma Cluj,  SWC și Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale anunță prin prezenta că depun o serie de plângeri la Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu privire la afirmații recente ale viceprimarului Capitalei Aurelian Bădulescu.

Domnul Bădulescu a declarat vineri, 4 octombrie 2019, în cadrul unei emisiuni televizate că Anormalitatea și homosexualitatea și bulangiii îi transformăm acum în progresiști. (…) Ca femeie, eu cred că ar trebui să vă opriți din discursul ăsta cu bulangiii.

Mesajul politic al domnului Aurelian Bădulescu țintește un grup de indivizi pe baza anumitor caracteristici protejate de către OUG 137/2000, articolul 15, și anume orientarea sexuală. Astfel, mesajul domnului Bădulescu diferențiază în mod clar între grupurile de persoane heterosexuale și cele homosexuale, criteriul de diferențiere fiind cel al orientării sexuale. Prin declarațiile sale jignitoare, Aurelian Bădulescu creează un sentiment de frică și panică privind reprezentarea în spațiul public a comunității LGBT. Astfel se contribuie la încetățenirea stereotipurilor și a prejudecăților privind indezirabilitatea comunității LGBT.

Privind ținta mesajului, prin stigmatizarea orientării sexuale Aurelian Bădulescu marginalizează persoanele având aceste trăsături în afara limitelor normale ale relațiilor sociale, afectând stima de sine a acestora și promovând izolarea lor.

Privind emitentul mesajului, menționăm calitatea de persoană publică și politician a domnului Aurelian Bădulescu, în calitate de viceprimar. De altfel, domnul viceprimar nu se află la primul derapaj de acest fel, fiind cunoscut în spațiul public prin declarațiile sale grobiene. În luna iunie a anului 2018 acesta a folosit apelative jignitoare similare față de colegii săi din Consiliul General al Municipiului București.

Astfel, prin conținutul, țintele, contextul și emitentul mesajului și în acord cu art. 15 a OUG 137 din 2000, declarația domnului Aurelian Bădulescu este asimilată unui comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității umane ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane sau unei comunități şi legat de apartenența acestora la o orientarea sexuală.

 

Comunitatea LGBT din România se confruntă în continuare cu discriminare și marginalizare, lucru evidențiat și de valul de ură din spațiul public în contextul referendumului pentru familie din octombrie 2018, dar și de cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană, care arată că doar 38% dintre români susțin egalitatea în drepturi și pentru persoanele LGBT. Un barometru privind discriminarea al CNCD din 2019 mai arată că șase din zece români nu și-ar dori un homosexual ca membru în familie. În acest context mesajul viceprimarului Capitalei nu vine decât să alimenteze discursul de ură față de această comunitate, adâncind sentimentul de discriminare. Injuriile viceprimarului Bădulescu trebuie să fie sancționate.

De asemenea, dorim să subliniem și faptul că numeroase decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului reglementează diferențele dintre libera exprimare și discursul instigator la ură, mai ales când vine vorba despre discurs politic. Amintim printre deciziile CEDO Jersild v. Danemarca (1994), Gündüz v. Turcia (2003), Féret v. Belgia (2007) sau Smith&Grady v. Regatul Unit (1999). Statul român și CNCD au datoria să transmită un semnal hotărât cum că astfel de declarații nu-și au locul în spațiul public.

 

Noi, semnatarii, solicităm Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sancționarea cu amendă a viceprimarului Aurelian Bădulescu pentru a transmite un semnal hotărât că astfel de derapaje sunt inacceptabile în spațiul public din România.

octombrie 10, 2019
MozaiQ invită candidații la alegerile Europarlamentare să se alăture Angajamentului #ComeOut4EU

Asociația MozaiQ, alături de ILGA Europe, invită candidații să se alăture campaniei #ComeOut4EU, prima campanie de sprijinire a drepturilor persoanelor LGBTI (lesbiene, gay, bisexuale, trans și intersex), în contextul alegerilor din 23-26 mai 2019 pentru Parlamentul European. Până în present, aproape 650 de candidați din aproape toate partidele europene s-au alăturat angajamentului european #ComeOut4EU.

Drepturile persoanelor LGBTI la răscruce

La nivelul Uniunii Europene, România încă se clasează pe ultimele locuri privind egalitatea drepturilor persoanelor LGBTI, avînd un scor total de 21% de atingere a drepturilor depline. Conform analizei Rainbow Europe, România ocupă locul 25 din cele 28 de state membre, fiind surclasată de Bulgaria ori Estonia.

Tema familiilor formate din persoane de același sex a dominat discursul public din România. După succesul cazului Adrian Coman și Clai Hamilton v. România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (5 iunie 2018) care a recunoscut drepturile membrilor unei familii formate din persoane de același sex, a invalidării referendumului pentru a interzice la nivel constitutional căsătoriile dintre persoane de același sex, atât clasa politică cât și organizațiile pentru drepturile omului, în special drepturile persoanelor LGBTI, au convenit pentru a sprijini legislația pentru parteneriatul civil. În prezent, această propunere legislativă a fost respinsă de către Senat, urmând să fie dezbătută de Camera Deputaților, camera decizională.

Discursul motivat de ură a fost accentuat de discursul public dar și de lipsa unei legislații care să sancționeze specific discursul care incită la ură pe criteriul orientării sexuale sau identității de gen, ori a unei politici publice care să adreseze direct atât discursul cât și crimele motivate de homofobie și transfobie. Nevoia unei astfel de politici publice la nivelul societății trebuie dublată de una specifică sistemului public de învățâmânt unde copiii și tinerii LGBTI sunt în mod special vulnerabili atacurilor, limitând accesul la educație.

Discriminarea de pe piața muncii este încă o realitate în multe din localitățile din România, în special pentru persoanele trans. Șomajul pe termen lung este adeseori asociat cu persoanele care decid să nu își ascundă orientarea sexuală ori identitatea de gen. Sărăcia în cadrul multor subcomunități LGBTI este exacerbată prin accesul limitat la sistemul public de sănătate, mobilitate redusă și precaritate locativă.

De peste un deceniu România nu are o strategie națională privind HIV/SIDA care să asigure atât prevenția, cât și sprijinirea persoanelor seropositive HIV, cetățeni pentru care speranța și calitatea vieții sunt periodic puse în pericol de lipsa accesului la tratament.

Dreptul de adunare și expresie al comunității LGBTI încă nu este exercitat în majoritatea localităților din România. În spațiile limitate în care comunitatea se reunește, autoritățile publice locale tergiversează ori limitează acest drept. Similar, organizațiile persoanelor LGBTI au acces limitat la forme de sprijin ale autorităților publice centrale ori locale, diminuând puternic capacitatea de organizare și reprezentare a societății civile.

Despre Angajamentul #ComeOut4EU

Alegerile din 2019 ale Parlamentului European vin într-un climat social și politic tot mai polarizat. Valorile și principiile fundamentale pe care a fost fondată UE – respectarea demnității umane și a drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept – sunt contestate, iar drepturile omului, în special drepturile persoanelor LGBTI, se confruntă cu o provocare puternică.

Harta Rainbow Europe a ILGA-Europe a demonstrat multe progrese în situația juridică și politică a persoanelor LGBTI în întreaga Europă în ultimele decenii. Cu toate acestea, din ce în ce mai mult, progresele înregistrate în unele locuri au fost însoțite de regresie în altele, iar cea mai puternică tendință a fost aceea de stagnare, oferind teren fertil pentru reacții adverse și retrospective. Contextul actual face din ce în ce mai importantă asumarea în mod deschis a sprijinului pentru drepturile persoanelor LGBTI și căutarea în mod proactiv a oportunităților de a asigura protecția acestora.

Angajamentul #ComeOut4EU

Întărirea protecției în legislația și politicile UE

Mă angajez să fiu un susținător vocal al măsurilor specifice care vor asigura cel mai înalt nivel posibil de protecție juridică a drepturilor persoanelor LGBTI. Voi lucra în mod activ cu alții pentru a găsi strategii pentru a elimina lacunele în ceea ce privește protecția juridică pe criteriile de orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale în domeniile anti-discriminare, infracțiuni motivate de ură și discursuri de ură. Voi depune eforturi în sprijinul măsurilor care măresc protecția pentru solicitanții de azil LGBTI (inclusiv adoptarea sistemului european comun de azil reformat) și mă voi asigura că libertatea de mișcare este la fel de accesibilă cuplurilor de același sex și familiilor acestora, respectiv hotărârea în cazul Coman. Voi contribui, de asemenea, în mod activ la implementarea eficientă a politicilor atât la nivel european, cât și la nivel național, ca un pas necesar pentru a face o schimbare reală în viața persoanelor LGBTI.

Asigurarea unui mediu favorabil pentru apărătorii drepturilor omului LGBTI

Mă angajez să acționez ca un apărător puternic și vocal al activității organizațiilor LGBTI și a activiștilor pentru drepturilor omului din întreaga Europă. Voi face acest lucru prin contestarea în mod activ a oricăror încălcări ale drepturilor civile și a statului de drept, prin responsabilizarea statelor membre ale UE cu privire la angajamentele luate. Voi depune eforturi pentru a asigura finanțarea continuă și accesibilă din partea UE pentru societatea civilă, inclusiv pentru organizațiile LGBTI, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Voi apăra drepturile persoanelor LGBTI împotriva tuturor forțelor care încearcă să erodeze valorile și standardele pe care se întemeiază UE.

Rolul de aliat pentru vocile subreprezentate

Mă angajez să-mi folosesc poziția pentru a amplifica vocile persoanelor LGBTI care sunt subreprezentate și pentru a contribui în mod proactiv la elaborarea de politicii UE mai cuprinzătoare pentru persoanele LGBTI care sunt excluse din cauza orientării lor sexuale, a identității sau expresiei de gen sau a caracteristicilor sexuale, dar și pentru credința, culoarea, dizabilitatea, statutul socio-economic și alte caracteristici. Voi face acest lucru prin aducerea la masă a unor voci subreprezentate ale comunității LGBTI, care își vor exprima în mod activ preocupările și vor pune problemele lor pe agenda instituțiilor UE. Voi asigura, de asemenea, că vocile LGBTI sunt incluse în direcția atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Leadership european în ceea ce privește drepturile LGBTI

Mă angajez să garantez că UE va rămâne un campion vizibil al drepturilor persoanelor LGBTI atât în interiorul cât și în afara granițelor sale, precum și un aliat puternic al activiștilor LGBTI din Europa. Mă voi asigura că instituțiile UE va rămâne un lider în apărarea drepturilor persoanelor LGBTI prin adoptarea unei strategii UE privind LGBTI și luând pe deplin în considerare drepturile LGBTI în procesul de elaborare a politicilor UE. De asemenea, mă angajez să consolidez coerența internă și externă în angajamentul Uniunii Europene față de drepturile persoanelor LGBTI.

Valorificarea puterii poziției mele

Mă angajez să folosesc influența poziției mele pentru a promova drepturile persoanelor LGBTI și să lucrez pentru egalitate și incluziune atât în interiorul cât și în afara UE, oriunde pot. Voi fi deschis să mă implic într-un dialog activ cu activiștii și organizațiile LGBTI, care sunt vocile principale ale propriilor experiențe și nevoi. Voi fi un aliat puternic al comunității LGBTI și voi fi receptiv la apelurile la acțiune ale organizațiilor LGBTI de la toate nivelurile.

Semnează angajamentul #ComeOut4EU, și alătură-te celor peste 600 de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European, independenți sau deja afiliați cu familiile politice de la Bruxelles:

http://www.comeout.eu/sign-the-pledge/

 

 

Disclaimer: Vă rugăm să rețineți că toate semnăturile sunt revizuite de ILGA-Europe în momentul depunerii, cu sprijinul MozaiQ. ILGA-Europe își rezervă dreptul de a respinge semnăturile de la candidații care nu se află în practică sau nu se ridică la înălțimea drepturilor omului și a egalității pentru toți oamenii LGBTI sau care se angajează în orice fel de discursuri de ură, așa cum se subliniază în Apelul No Hate.

 

Pentru mai multe informații, vă rugăm să luați legătura cu:

Mihnea Florea, coordinator campanie, la adresa mihnea.florea@gmail.com, telefon: 0741.020.613

mai 2, 2019
Vot rușinos astăzi în Senat

Comunicat de presă | 18 martie 2019

Senatul României a respins astăzi două proiecte legislative privind legalizarea parteneriatelor civile, unul depus de zeci de parlamentari și unul depus de ALDE, la fix trei zile înainte de termenul de adoptare tacită.

Votul dat astăzi de majoritatea senatorilor este unul rușinos și arată din nou că politicienii nu au înțeles semnalul dat de cetățeni la referendumul din octombrie 2018, privind modificarea Constituției.

Astăzi, în România există peste 400.000 de cupluri necăsătorite, care au relații trainice și de durată și care nu beneficiază de nicio protecție din partea statului în cazuri de urgențe medicale, moștenire, partajul bunurilor comune sau asigurări medicale.

Atât Curtea Constituțională a României, cât și CJUE – Curtea de Justiție a UE cer României să recunoască cuplurile gay/necăsătorite, CCR prin două decizii, iar CJUE prin decizia în cazul Adrian Coman și Clai Hamilton. În acest context clasa politică are o obligație fundamentală de a pune în acord legislația curentă cu deciziile curților amintite mai sus, pentru a proteja dreptul la viață intimă și de familie al tuturor cetățenilor, în conformitate cu Constituția și tratatele europene la care România este parte.

„Votul dat astăzi de senatori ne arată că mai avem mult de lucru în România pentru a ajunge la o protecție a cuplurilor gay. Noi, MozaiQ, vom continua să cerem clasei politice să ne recunoască” a declarat Robert Rațiu, președinte MozaiQ.

Proiectele legislative respinse astăzi de Senat merg la Camera Deputaților, care este cameră decizională. Solicităm deputaților, atât în comisiile de specialitate, cât și în plen, să se ralieze demersurilor de recunoaștere a parteneriatelor civile și să avizeze favorabil o astfel de legislație. Este absolut esențial pentru comunitatea LGBT și pentru democrația din România.

MozaiQ mulțumește tuturor senatorilor care astăzi au votat pentru parteneriate civile.

martie 18, 2019
Primăria București blochează campania electorală pentru referendum

Comunicat de presă | 29 septembrie 2018

Asociația MozaiQ atrage atenția asupra faptului că Primăria Municipiului București întârzie și blochează aprobarea amplasării unui cort în zona centrală a Bucureștiului, menit să informeze cetățenii cu privire la referendumul pentru modificarea Constituției. Organizația noastră a initiat demersurile pentru aprobarea unui cort imediat după decizia Curții Constituționale de avizare a referendumului, însă în acest moment ne aflăm în imposibilitatea de a amplasa în mod legal un cort de informare. Atât Comisia Tehnică de Circulație, cât și Administrația Străzilor refuză să deblocheze procesul de autorizare a amplasării cortului care informează cetățenii cu privire la referendumul de modificare a Constituției. Considerăm că aceste acțiuni contravin atât articolului 30, alineatul 1 din Constituție, care spune că „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”, cât și articolului 30, paragraful 2 din Legea 3/2000, privind referendumul, care precizează că „în campania pentru referendum partidele politice și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice și prin mijloace de informare în masă”.

Blocarea autorizării amplasării unui cort vine în contextul în care și aprobarea unei manifestații publice a comunității LGBT s-a obținut în condiții dificile, solicitându-se insistent reprezentanților MozaiQ modificarea caracterului manifestației programată pentru 30 septembrie din marș în protest static, invocându-se indisponibilitatea tuturor rutelor centrale. Mai mult, directorul executiv al direcției de administrație publică, Magda Marinescu, s-a pronunțat în fața reprezentanților MozaiQ ca fiind o susținătoare a familiei tradiționale. Subliniem că în acest moment MozaiQ are semnat un protocol cu Primăria București pentru organizarea legală a unui protest în Piața Victoriei, alveola media, duminică, 30 septembrie, de la ora 13. Invităm aliații să ni se alăture manifestației în solidaritate cu comuntiatea LGBT și pentru a trage împreună un semnal de alarmă cu privire la importanța libertății de exprimare în perioada campaniei electorale.

Solicităm Primăriei Municipiului București urgentarea procesului de aprobare a unui cort de informare cu privire la referendumul pentru comunității LGBT, pentru a asigura buna informare a cetățenilor și pentru a prezenta corect în spațiul public poziția comunității LGBT. Considerăm că o campanie electorală pentru un referendum de modificare a Constituției reprezinta un element absolut crucial pentru întreaga societate, iar autoritățile trebuie să demonstreze responsabilitate totală și să asigure libertatea de exprimare, în condițiile legii, pentru toți cetățenii.

 

septembrie 29, 2018
Află totul despre #boicotreferendum

Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți privind referendumul de modificare a articolului 48 din Constituție privind familia?

Vrei să ajuți campania de boicot a referendumului urii?

Lasă-ne datele tale de contact pentru a putea comunica mai ușor și a lucra împreună pentru o societate mai bună, în care drepturile tuturor cetățenilor sunt respectate!

septembrie 18, 2018
Support the LGBT Community in Romania: Crowdfunding Campaign

We are launching the crowdfunding campaign ‘Support LGBT for the referendum’ to raise resources for a series of actions to mobilize hundreds of people in the fight for equal rights!

The referendum to change the Romanian Constitution, in order to narrow the definition of family, is approaching. The citizens’ initiative has already been approved by the Chamber of Deputies and by the Senate. Both the LGBT community and their allies have been part of a debate on human rights, in direct confrontation with the political parties and the Orthodox Church, entities with access to numerous resources to implement their plans.

The LGBT community based MozaiQ Association, began its work in 2015, and has been forced to keep up with the conservative tide against sexual minorities. Over the past two years, MozaiQ has organized over 150 community events, a summer school, public forums with politicians, the ‘God Doesn’t Do Politics’ march, a protest in the University Square, Bucharest Pride 2016, the LGBT student group Campus Pride in the University of Bucharest, a series of LGBT seniors’ meetings, sports events, an advocacy campaign in favor of a LGBT community center in Bucharest, as well as a series of public appearances meant to represent a community whose voice has not been heard sufficiently, over the years. At the same time, MozaiQ built solidarity with other groups in society, forged alliances with feminist organizations, organizations that fight for the rights of Roma people or for the rights of people with disabilities. We consider solidarity as something essential in a democracy.

Now, MozaiQ is preparing the campaign for the referendum to change the Constitution, so we need your help. We have shown that we are creative, that we work hard, that we care about our community, and we now ask the community to join us in the fight to protect our rights. When the rights of one person are called into question, the rights of us all are in danger.

We are launching the crowdfunding campaign ‘Support LGBT for the referendum’ to raise resources for a series of actions to mobilize hundreds of people in the fight for equal rights. For this campaign we will propose a sound communication strategy, we will recruit volunteers, prepare promotional materials, videos, initiate direct actions, launch a website, in order to have national coverage.

In order to accomplish what we propose, we need resources for:

  1. Protests and actions in public space in four major cities in Romania. Over the next few months, we will mobilize the community to organize and demand publicly their rights be respected, a direct signal to politicians and to society that we exist and we will resist any attempt to limit our rights.
  2. A citizens’ information tent in Bucharest, located (for a month) in a central area, where MozaiQ volunteers will give out leaflets and discuss the proposed amendments to the Constitution with citizens.
  3. MozaiQ trips throughout Romania. We will try to be present in as many cities in Romania, even in smaller ones, in order to inform local communities about the dangers of changing the Constitution.
  4. A video campaign that will include a general promotion video and a series of individual videos designed to promote as many citizens as possible, standing up for human rights and democracy in Romania.
  5. A website to promote the campaign, where citizens can get information and download promotional campaign materials.
  6. Promotional campaign materials, including posters, social media images, stickers, stencils, shirts, bags, agendas, etc.
  7. Online advertising, both on Facebook and on various websites, so as to make sure our message goes far enough, to as many citizens as possible.

So, this is it, our plan laid out in front of you, meant to bring together as many people as possible and to mobilize social groups, in order to make their voices heard.

We have opened three donation accounts. On a weekly basis we will inform everyone about the amount that’s been collected, in real time. As far expenditures, at the end of the campaign, we will publicize, in a transparent way, a complete report on the expenses.

Account in lei (RON) RO16BTRLRONCRT0320175902

USD account RO94BTRLUSDCRT0320175901

EURO account RO09BTRLEURCRT0320175904

You can also donate through Paypal here.

Staff costs are not included in the crowdfunding campaign because all of our work is on a volunteer basis.

Thank you for reading our story to the end, and thank you for your contribution to this campaign, meant to strengthen the community we live in.

For details, questions, queries, we are available on the facebook page of MozaiQ here, or at vladviski@gmail.com or mihnea.florea@gmail.com.

septembrie 15, 2018
Solicităm senatorilor României respingerea inițiativei cetățenești de modificare a Constituției

Comunicat de presă | 10 septembrie 2018

Asociația MozaiQ, organizație comunitară a persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și transgender) solicită senatorilor României să respingă proiectul legislativ privind modificarea articolului 48 din Constituție, definiția familiei. Considerăm că în acest moment procesul legislativ de adoptare a acestei legi constituționale a fost viciat și, mai mult, considerăm că întreg demersul este profund imoral și cu efecte directe asupra stării democrației din România.

În primul rând vrem să subliniem decizia 431/2017 a Curții Constituționale a României care spune că modificarea regulamentului Senatului, adoptată prin hotărârea 37/2017, este neconstituțională. Această modificare privește ordinea adoptării legilor constituționale. În acest sens, s-a încălcat principiul bicameralismului perfect, anume “procedura parlamentară de revizuire a Constituţiei este una distinctă, cu un regim juridic propriu, diferit de cel ce caracterizează bicameralismul diferenţiat aplicat în privinţa legilor organice şi ordinare” (p. 13). Această modificare a regulamentului Senatului a dus la transmiterea inițiativei cetățenești de modificare a articolului 48 din Constituție de la Senat, unde fusese depusă de inițiatori, spre Camera Deputaților, care a și adoptat-o pe 9 mai 2017.

În al doilea rând menționăm că inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituție este imorală și cu efecte pe termen lung asupra stării democrației din România. Un posibil referendum de modificare a Constituției ne interesează pe toți cetățenii, nu doar pe inițiatorii demersului și prin urmare senatorii trebuie să înțeleagă implicațiile mai largi ale acestei inițiative. În acest sens considerăm că e importantă o contextualizare.

Inițiativa cetățenească de modificare a articolului 48 din Constituție are ca obiect împărțirea cetățenilor în unii de rang I și alții de rang II. În acest sens, de aproape trei ani asistăm la degradarea discursului public cu privire la comunitatea LGBT din România. Inițiatorii demersului de modificare a Constituției au alimentat continuu acest discurs de ură, cu scopul de a marginaliza și demoniza persoanele LGBT. Aceste lucruri vin pe fondul unei situații deloc favorabile în România a minorităților sexuale și de gen. România a fost una dintre ultimele țări din Europa care a dezincriminat homosexualitatea în anul 2001, ceea ce a dus la consolidarea unei situații de homofobie extinsă la nivelul întregii societăți. Mai mult, de-a lungul ultimilor 17 ani de la dezincriminare, politicienii nu s-au aplecat asupra problemelor comunității LGBT, ca rezultat nicio legislație de rezolvare a acestor probleme nu a fost adoptată.

Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției are a face și cu rolul Bisericii Ortodoxe Române și a societății civile de factură religioasă în viața cetății. Într-un stat laic a permite unor grupuri religioase să schimbe actul fundamental al țării poate crea un precedent foarte periculos, cu efecte de durată. Inițiatorii demersului de modificare a Constituției au făcut deja cunoscute intențiile lor viitoare privind chestiuni ce țin de interzicerea avortului, limitarea vaccinărilor, interzicerea pornografiei sau obligativitatea cosilierii înainte de divorț. În plus, trebuie subliniate și legăturile vizibile între inițiatorii modificării Constituției cu grupuri de extremă dreapta și fundamentaliști religioși din România, SUA sau Rusia.

“Politicienii folosesc adeseori referendumurile ca unelte pentru a ridica pe agenda publică teme care le-ar putea aduce avantaje electorale. Prin mesaje populiste, politicienii și alți factori de interes ne propun soluții simple la probleme complexe, ceea ce duce la divizarea societății. Solicităm senatorilor României să fie responsabili și să respingă inițiativa cetățenească de modificare a Constituției” spune Robert Rațiu, președinte MozaiQ.

O democrație funcțională înseamnă mai mult decât un vot. O democrație se bazează pe un set de principii fundamentale: alegeri libere și corecte, partide politice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, și domnia legii prin instituții funcționale.  Referendumurile reprezintă, de multe ori, scurtături pentru întrebări sociale dificile și pot duce la erodarea mai largă a democrației. O democrație este o sumă complexă de instituții, procese, relaționări, reguli și cutume. De aceea considerăm că este absolut necesar ca inițiativa cetățenească de modificare a Constituției să fie respinsă, pentru a garanta traseul european al României.

 

septembrie 10, 2018
Victorie pentru drepturile LGBT în România

[Comunicat de presă, 18 iulie 2018]

MozaiQ salută decizia de astăzi a Curții Constituționale a României, care spune că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere al unui partener non-UE căsătorit cu o persoană de același sex pe teritoriul unui stat membru UE care oficiază căsătorii gay. Considerăm această decizie, care vine în contextul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind libertatea de mișcare pe teritoriul UE, un prim pas pentru recunoașterea oficială a cuplurilor gay în România. În același timp bătălia pentru drepturi egale nu se încheie aici, în condițiile în care decizia CCR este una limitativă și nu acoperă alte drepturi asociate căsătoriei.

Considerăm decizia de astăzi a CCR ca reprezentând un semnal important pentru clasa politică, care trebuie să se uite cu atenție și la comunitatea LGBT și să adopte cât mai repede o lege care să legalizeze parteneriatele civile, pentru a recunoaște cuplurile gay, atât din România, cât și din străinătate.

„Cuplurile gay sunt o realitate în România, iar statul are o datorie să ofere drepturi egale tuturor cetățenilor, mai ales în contextul consolidării mișcărilor conservatoare și a încercării de modificare a definiției familiei în Constituției. Cerem partidelor parlamentare să legalizeze parteneriatele civile pentru a elimina potențiale lacune existente în legislație și pentru a pune în aplicare decizia CCR. Decizia CCR poate fi pusă în aplicare cel mai simplu prin legalizarea parteneriatelor civile” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Totodată felicităm cuplul Adrian Coman – Clai Hamilton, reprezentați de colegii noștri de la Asociația ACCEPT, pentru acest pas înainte pe care l-au făcut prin munca depusă de-a lungul anilor în numele recunoașterii drepturilor civile ale comunității LGBT.

iulie 18, 2018
Victorie la nivel european pentru drepturile LGBT

Asociația MozaiQ salută decizia de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Adrian Coman și Clai Hamilton v. România, anume că termenul soți se referă inclusiv la cuplurile de același sex când vine vorba de directiva europeană privind libertatea de mișcare pe teritoriul Uniunii Europene. Considerăm că această decizie, care este aplicabilă tuturor statelor membre UE, inclusiv țărilor care nu recunosc cuplurile de același sex, printre care se află și România. În același timp îi felicităm pe Adrian Coman și Clai Hamilton, dar și pe colegii noștri de la Asociația ACCEPT, pentru această victorie importantă pentru drepturile LGBT.

„Considerăm că este o victorie extrem de importantă pentru comunitatea LGBT din România și pentru drepturile civile la nivelul UE. Clasa politică și judecătorii CCR trebuie să trateze cu maximă seriozitate această decizie și să asigure punerea ei în aplicare” a declarat Vlad Viski, director executiv al MozaiQ.

În contextul deciziei de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, coroborate cu deciziile recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Oliari v. Italia și Orlandi v. Italia), considerăm că este extrem de necesar ca Curtea Constituțională a României să constate neconstituționalitatea aliniatelor 2 și 3 din articolul 277 din Codul Civil. Considerăm că este absolut esențial ca și Curtea Constituțională să pună în acord legislația din România cu legislația Uniunii Europene și jurisprudența CEDO, la care România este parte.

 

iunie 5, 2018