Category Archives

Posts in Social category.
Apel de proiecte ”Împreună pentru refugiații LGBTQ+”

Împreună pentru refugiații LGBTQ+

23 martie 2022

Asociația MozaiQ, prin Fondul Comunitar LGBTQ+, lansează apelul de proiecte „Împreună pentru refugiații LGBTQ+”, destinat inițiativelor comunitare derulate de grupuri informale și de organizații LGBTQ+ din România. Apelul urmărește implicarea comunității LGBTQ+ prin sprijinirea inițiativelor care vizează una dintre următoarele direcții:
 
(a) Cazare, transport și costuri per diem pentru refugiații LGBTQ+ din Ucraina;
 
(b) Consiliere legală, consiliere psihologică, asistență socială, traduceri și legalizare documente pentru refugiații LGBTQ+ din Ucraina;
 
(c) Creșterea și consolidarea capacității organizațiilor și grupurilor de inițiativă de a gestiona criza umanitară generată de războiul din Ucraina.
 
Valoarea totală a microgranturilor disponibile în cadrul acestui apel este de 22.000 RON.
 
În cadrul acestui apel, Asociația MozaiQ urmărește să sprijine prin finanțări nerambursabile acțiuni desfășurate pe teritoriul României, derulate de organizații non-guvernamentale (finanțare maximă 4500 RON) și grupuri de inițiativă (finanțare maximă 2500 RON) din România. Durata maximă a proiectelor nu trebuie să depășească 3 luni.
Nu sunt eligibile proiectele care prevăd subgranturi și donații către organizații și grupuri informale terțe.
Nu există o dată limită de depunere a proiectelor. Propunerile vor fi finanțate în ordinea în care vor fi primite până la epuizarea plafonului de 22.000 RON.
 
Pentru a aplica, completează formularul disponibil aici: https://forms.gle/ErLRs9WbDKUkjdAc8
Rezultate Apel proiecte Luna Pride

Asociația MozaiQ, prin Fondul Comunitar LGBTQ+, anunță rezultatele la apelul de proiecte „Luna PRIDE”, destinat inițiativelor comunitare derulate de grupuri informale și de organizații LGBTQ+ din România. 

Ca urmare a numărului mare de aplicații, MozaiQ a decis să suplimenteze alocarea totală a apelului de la 16.000 de lei la 19.690 lei. 

Proiectele câștigătoare:

  • Pride TM 2021Asociatia Identity.Education – Identitate.Educatie

  • Cunoașterea queer: o perspectivă anticapitalistăAsociația CUTRA

  • IAȘI PRIDE 2021Asociația pentru apărarea drepturilor minorităților „Rise OUT”

  • informatHIV talksAsociația Sens Pozitiv

  • Zina Queer „Adăposturi”Cenaclul X

  • (re)START LGBT in IașiQ Society

  • [H]umans United /dialoguri, artă și mișcare[H]LGBTQ+UNITED BRAȘOV

  • Simfonia queer la km 0Vasile Murivale

——————–

Apelul de inițiative „Luna PRIDE” face parte din proiectul Fondul Comunitar LGBTQ+, primul fond dedicat inițativelor comunitare LGBTQ+ (lesbiene, gay, bisexuali, trans, queer și intersex) din România, și este susținut de Cercul Donatorilor Bruxelles și Tides Foundation.

FONDUL COMUNITAR LGBTQ+

Lansat în 2019, Fondul Comunitar LGBTQ+ urmărește spriinirea inițiativelor locale ale comunităților LGBTQ+ și ale aliaților pentru a asigura vizibilitatea, egalitatea și siguranța tuturor persoanelor din România. Gândit sub forma unor micro-granturi oferite grupurilor formale și informale, Fondul Comunitar își propune să democratizeze accesul la resurse al persoanelor LGBTQ+ și să încurajeze inițiativele queer emergente.

Din 2019 până în 2021, Fondul Comunitar s-a dezvoltat pe alte două direcții complementare micro-granturilor: pe de-o parte, ne-am implicat în susținerea persoanelor LGBTQ+ vulnerabile ca urmare a lipsei accesului la locuire și am oferit sprijin pentru victimele violenței și ale discriminării motivate de ură, pe de altă parte, am facilitat participarea persoanelor din comunitate la diferite cursuri și training-uri de (re)calificare.
De la înființarea Fondului, MozaiQ a oferit 36 de finanțări către grupuri și organizații LGBTQ+ (în valoare totală de 63.546 RON), 16 finanțări către persoane vulnerabile din comunitate (11.933 RON) și 8 cursuri de (re)conversie profesională (în valoare de 6.514 RON).

Persoanele transgender continuă să fie discriminate de autoritățile române!

Comunicat de presă

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender), atrage atenția cu privire la un caz recent de abuz al autorităților române în relația cu o persoană transgender, situație de altfel des întâlnită și o realitate dură pentru comunitatea trans. Alături de activistul trans Sasha Ichim și activista Roxana Marin (TRANScendent), care au documentat acest caz, ne declarăm solidari cu victima în fața abuzurilor exercitate asupra ei de către lucrătorii vamali și de poliție de frontieră din aeroportul „Avram Iancu” Cluj Napoca, care nu s-au limitat doar la o fățișă umilire publică, ci au și privat-o de libertate fără a oferi explicații.

Abuzul foarte grav s-a petrecut în data de 15 iunie, 2021, pe aeroportul din Cluj Napoca, când victima, o femeie trans cu cetățenie română și domiciulul în străinătate, a încercat să intre în România cu scopul de a face demersurile necesare de schimbare a actelor de identitate pe cale juridică. Două angajate de la control pașapoarte au supus-o unor umilințe violente, ridicându-se de pe scaunele din ghișeu și țipând vehement „Bărbat! Bărbat!”, ulterior forțele de ordine încuind-o într-o încăpere adiacentă, fără a oferi vreo explicație.

Aceasta nu a fost prima oară când s-a întâmplat acest lucru pe aeroportul clujean, în august 2017 victima fiind de asemenea încarcerată în aeroport timp de 2 ore, pe același motiv: că nu îi corespunde numele din pașaport cu expresia de gen. Aceste abuzuri sunt cu atât mai grave cu cât persoana în cauză nu vorbește limba română. Victima, de etnie maghiară, a părăsit România în urmă cu mai mulți ani, alături de mama sa. Subliniem încă două aspecte agravante ale abuzurilor din 15 iunie a.c. și august 2017: fotografia din pașaportul prezentat corespunde expresiei de gen, iar autorităților li s-au prezentat documentele de identitate din Spania.

„Fiica mea a fost umilită enorm și acest lucru nu este o excepție, ci din păcate este regula pentru sute, mii de persoane transgender din România în orice interacțiune care presupune prezentarea documentelor. Fiicei mele i-a fost teamă că va fi bătută de agenții în cauză, iar acum este în terapie pentru a-și reveni din șoc” a declarat mama victimei.

Atenționăm autoritățile de pe aeroporturile din România că au obligația să ia toate măsurile pentru monitorizarea și penalizarea lucrătorilor, astfel încât asemenea abuzuri să nu se mai repete. Indiferent că este vorba de comentarii ironice, strigăte și îmbrânceli sau chiar rețineri și interogatorii abuzive, este la fel de alarmant și de nepermis ca persoanele trans să fie agresate și umilite într-o țară membră a Uniunii Europene, în anul 2021.

Solicităm administrației aeroportului să verifice înregistrările de la control pașapoarte din 15 iunie a.c., în intervalul orar 15:00-17:00, și să ia toate măsurile necesare pentru clarificarea situației.

Pe termen mediu și lung, ne punem la dispoziția autorităților, respectiv Poliția de Frontieră Română, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum și Asociația Aeroporturilor din România pentru a instrui personalul la toate nivelurile, în vederea prevenirii unor asemena abuzuri pe viitor.

Reiterăm faptul că în România persoanele transgender se confruntă cu discriminare continuă pe mai multe paliere, de la relația cu autoritățile până la recunoașterea juridică a identitățîi de gen, accesul la servicii medicale sau integrarea în piața muncii. Mai mult, România a fost condamnată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în acest an, CEDO spunând că România nu are un cadru legal predictibil și unitar de recunoaștere a identității de gen și supune persoanele trans la umilințe continue.

Decizie istorică pentru comunitatea transgender la CEDO

Asociația MozaiQ LGBT salută decizia istorică a Curții Europene a Drepturilor Omului care condamnă România pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul a două persoane transgender, X și Y, cărora le-a fost încălcat dreptul la viață intimă și de familie. CEDO a stabilit că România nu are o procedură legală specifică pentru a facilita schimbarea actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, ceea ce înseamnă că existentul cadru legal este neclar, contradictoriu și impredictibil. În cazurile specifice, Curtea consideră de asemenea că sistemul de justiție din România, care a refuzat schimbarea actelor de stare civile pentru petenții X și Y într-o serie de procese la nivel local, nu a demonstat fără tăgadă interesul superior pentru societate a refuza unor persoane transgender dreptul la auto-determinare. Practic CEDO spune că statul român pune o povară asupra persoanelor transgender prin proceduri legale de recunoaștere a identității de gen care duc la un sentiment de vulnerabilitate, umilință și anxietate. Mai mult, prin comportamentul său, statul român intervine nejustificat în viața intimă a persoanelor transgender.

Decizia este una istorică și mult așteptată, având în vedere gravitatea problemelor cu care se confruntă comunitatea trans din România în absența unor reglementări specifice pentru recunoașterea identității de gen. Considerăm decizia CEDO un pas important către o legislație și proceduri conforme cu nevoile și drepturile persoanelor trans din România, în prezent grav afectate de absența drepturilor. Concret, prin această decizie, stat român are obligația de a corecta procedurile și legislația aferente, asumându-și astfel datoria de a recunoaște și adresa problemele grave ale comunității trans din România.

Situația persoanelor transgender în România este marcată de abuz și violențe în mediul școlar, care conduc adesea la abandon încă din primii ani de liceu, lipsa de calificări și accesul foarte redus la piața muncii ca rezultat al discriminării directe, lipsa cunoștințelor în rândul medicilor și a capacității de asistare responsabilă din partea personalului medical, precaritatea extremă din punct de vedere economic și social, prevalența atitudinilor transfobe în rândul judecătorilor, polițiștilor, publicului larg, ceea ce comportă un risc foarte ridicat de abuzuri extrem de grave si neraportate.

„Ne bucurăm enorm la auzirea veștii privind decizia CEDO. Persoanele trans așteaptă această decizie de ani buni. Statul român ne calcă în picioare, societatea ne respinge, nu există proceduri clare, e bine să primim sprijin din partea CEDO. Acum e momentul ca statul să-și respecte angajamentele și să adopte legislație clară și previzibilă de urgență” a declarat Antonella Lerca Duda, vicepreședintă MozaiQ și femeie transgender.

„Ca persoană trans, cred că este un pas uriaș pentru mine și comunitatea mea. Prea mult timp am fost ignorați de stat și aruncați la marginea societății. CEDO spune azi răspicat statului român că trebuie să ne respecte. Avem nevoie de drepturi și avem nevoie de ele de urgență. Viețile noastre depind de aceste drepturi” a declarat Ioana Fotache, persoană trans non-binară.

Decizia CEDO prin care condamnă România pentru încălcarea dreptului la viață intimă și de familie a două persoane transgender este obligatorie și trebuie implementată de statul român, care are acum obligația să corecteze legislația și procedurile administrative și în justiție pentru a asigura un cadru legal predictibil pentru recunoașterea identității de gen și schimbarea mai ușoară a actelor de stare civilă.

Cerem Guvernului României să îndeplinească obligațiile care îi revin în urma acestei condamnări pentru încălcarea dreptului persoanelor transgender la viață intimă și de familie. Subliniem și faptul că instanțele românești sunt obligate să țină cont de decizia CEDO în jurisprudența lor ulterioară, în spiritul respectării drepturilor persoanelor transgender din România.

Poliția română reclamată pentru abuz și tortură de către o femeie transgender

Comunicat de presă

23 decembrie 2020

ACCEPT și MozaiQ condamnă ferm abuzul fizic și psihologic comis de un echipaj al Poliției Capitalei asupra unei femei transgender, care a început într-un mijloc de transport în comun și a continuat în cadrul Secției 2 de Poliție din București, în ziua de 20 decembrie.

Intervenția brutală din partea poliției și a jandarmeriei, care a constat în repetate agresiuni fizice și verbale, a fost înregistrată de un călător și făcută publică pe rețelele de socializare. Aceste imagini au fost preluate de televiziuni și prezentate ca materiale de știri în absența unei investigații jurnalistice care să ia în calcul perspectiva victimei, denaturând astfel realitatea.

Persoana agresată este Anca, o femeie transgender romă instituționalizată. Ea ne-a povestit că duminică, în jurul orelor 15, conflictul  a început cu injurii transfobe și homofobe pe care un grup de trei femei cisgender i le-au adresat în stația STB Aviatorilor. Pentru a evita conflictul, victima a luat un autobuz, dar a fost urmărită de acestea, care au continuat umilirea și hărțuirea verbală timp de câteva stații. Nu a existat o altercație fizică în mijlocul de transport, dar a fost solicitată intervenția poliției, pentru că Anca s-a apărat verbal în fața acestei hărțuiri. În stația STB Gara Băneasa s-a prezentat un echipaj numeros, format din Poliție și Jandarmerie, pregătiți să confrunte marele pericol social: o femeie firavă, care cântărește mai puțin de 50 de kilograme.

Anca a fost trasă cu forța afară din autobuz de un polițist, trântită la pământ, imobilizată, încătușată și băgată cu forța într-o mașină de poliție. În drum spre secție, polițiștii au făcut numeroase afirmații cu caracter transfob și homofob, precum și numeroase amenințări de internare forțată într-un spital de psihiatrie sau legate de viitoare acte de violență pe care victima le va suferi odată cu ajungerea ei în secția de poliție. De asemenea, Anca susține că a fost lovită în continuu până când a ajuns la secție,  unde acțiunile violente și abuzurile de putere nu doar că nu au încetat, ci au fost imitate de mai mulți agenți sau ofițeri de poliție, făcându-i-se inclusiv poze de către aceștia în timp ce era umilită.

Ancăi  nu i s-a permis să ceară asistență și nu i s-a prezentat niciun motiv pentru care se află la secție, fiind obligată să semneze, sub amenințare, trei procese verbale pe care nu i s-a dat voie să le citească.

„M-am simțit umilită de poliție, neapărată. Nimeni nu mi-a luat apărarea, nimeni nu a zis „de ce o trântiți așa, de ce nu stați de vorbă întâi?”. Polițistul nu a avut răbdare să înțeleagă de unde a plecat conflictul, adică de la agresiunea verbală la adresa mea ca femeie transgender. M-a durut să văd imaginile filmate și reportajele din presă, în care autoritatea statului efectiv dă cu mine de pământ. Autoritățile trebuie să aibă un altfel de comportament față de oamenii aflați într-un conflict, să afle de unde pornește un conflict și să apere adevărata victimă,” povestește Anca.

Anca, cu sprijinul Asociației ACCEPT și avocatului Cristinel Buzatu, a depus astăzi plângere penală împotriva Poliției Române, pentru purtare abuzivă și tortură. ACCEPT a însoțit-o pe Anca la INML pentru obținerea unui certificat medico-legal care să ateste abuzul asupra ei și va oferi asistență juridică de-a lungul întregului proces pentru a se asigura că abuzatorii vor fi pedepsiți conform gravității faptelor comise. Aceste acte revoltătoare nu fac decât să sublinieze încă o dată relele tratamente la care sunt supuse persoanele transgender din România în interacțiuni cu forțele de ordine.

„Cerem luarea unor măsuri ferme împotriva polițiștilor și jandarmilor care au făcut abuz de putere și au rănit atât fizic, cât și emoțional un om aflat într-o situație extrem de vulnerabilă . Poliția Română trebuie să penalizeze direct proporțional astfel de fapte și să revizuiască felul în care cei investiți cu o prea mare autoritate sunt instruiți să acționeze. Anca nu e singură și i se va face dreptate”, a declarat Patrick Brăila, activist trans și copreședintele Asociației ACCEPT.

„Cei mai vulnerabili dintre noi sunt și cei mai expuși la abuz. Poliția, deseori, nu este un aliat al persoanelor vulnerabile la discriminare și marginalizare, ci perpetuează prejudecățile majorității. Forțele de ordine trebuie să promoveze pacea socială, care nu se poate asigura prin intervenții în forță total nejustificate. Din contră, Poliția Română a fost găsită vinovată în repetate rânduri de purtarea abuzivă și tortura față de persoane vulnerabile”, a declarat avocatul Ancăi, Cristinel Buzatu.

„Imaginați-vă viața unei femei trans fără adăpost, care nu are o casă unde să se exprime liber, care este hărțuită tot timpul, oriunde, în orice fel. Ura din societate are manifestări violente asupra noastră, a femeilor trans. Iar violența împotriva Ancăi este în același timp îndreptată și împotriva mea și a tuturor femeilor transgender”, a declarat Antonella Lerca Duda, vicepreședintă MozaiQ.

„Noi o cunoaștem pe Anca de mai multă vreme și am încercat să o ajutăm de mai multe ori, violența împotriva ei nu este justificată și credem că e important să existe o susținere comunitară față de ea, în paralel cu acțiunile împotriva abuzurilor” a declarat Bianca Varga, prezentatoare a emisiunii comunitare Două Pupeze Negre. 

Dată fiind situația vulnerabilă în care se află Anca din punct de vedere al locuirii, comunitatea a dat drumul unei campanii de strângere de fonduri pentru a-i putea asigura Ancăi o chirie pentru lunile dificile de iarnă care urmează. Cei interesați să doneze o pot face în conturile Asociației MozaiQ, informații disponibile pe paginile noastre de social media.

 

Minoritatea romă: țap ispășitor în vremea pandemiei

Către:             Președintele României, dl Klaus Werner Iohannis

Către:             Guvernul României

În atenția:     Prim-ministrului României, dl Ludovic Orban; Ministrului Afacerilor Interne, dl Ion Marcel Vela;

 

Către:             Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În atenția:     Președintelui CNCD, dl Csaba Ferenc Asztalos

 

Către:             Consiliul Național al Audiovizualului

În atenția:     Președintei CNA, dna Maria Monica Gubernat

 

Minoritatea romă: țap ispășitor în vremea pandemiei

Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii –  Romani CRISS, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația MozaiQ LGBT[1], alături de Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR, vă sesizează în legătură cu abuzurile autorităților îndreptate împotriva comunității rome, precum și cu privire la manifestările rasiste și incitatoare la ură împotriva romilor, exprimate în mass media (inclusiv din perspectiva absenței moderării comentariilor rasiste), precum și pe rețelele de socializare, în special de către formatori de opinie și persoane publice.

Perioada stării de urgență a arătat o intensificare a acestor abuzuri și manifestări. Astfel, cerem acțiuni concrete pentru ca polițiștii, jandarmii și personalul militar care se fac vinovați de încălcarea legii să fie pedepsiți. Totodată, solicităm Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să își exercite mandatul în privința discursurilor incitatoare la ură și discriminatorii din această perioadă. În ceea ce privește activitatea CNCD în timpul stării de urgență, precum și a recrudescenței discursului rasist, nu putem să nu remarcăm faptul că instituția a emis o singură hotărâre prin care a constatat fapte de discriminare[2]. O situație similară se regăsește și în cazul CNA, această instituție sancționând pentru afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunități, cu somație publică, în două cazuri[3].

Astfel, considerăm că este absolut esențial ca politicile publice, precum și procedurile interne ale instituțiilor și ale mass media – televiziune, radio și presa tipărită și online – să fie modificate și reformate, astfel încât să reflecte o politică activă anti-rasistă.

Intervenții abuzive ale forțelor de ordine împotriva romilor

Pe perioada stării de urgență a avut loc o serie de abuzuri ale autorităților în diferite comunități de romi și de neromi – Hunedoara, Rahova (București), Bolintin Vale, precum și alte cazuri relatate în presă – care au implicat acte de violență și tratamente inumane și degradante din partea forțelor de ordine, evidențiind implicit încălcări flagrante ale drepturilor persoanelor din acele comunități. Descriem succint, în prezenta scrisoare, câteva dintre cazurile documentate în mod nemijlocit de Romani CRISS și UCTRR[4], prin intervievarea directă a victimelor și a martorilor oculari, precum și prin sprijinirea derulării anumitor demersuri legale, ca de pildă obținerea unor documente medico-legale.

Bolintin-Vale, județul Giurgiu

În Bolintin-Vale, în data de 18 aprilie, forțele de ordine (polițiști, forțele speciale și jandarmi) au săvârșit abuzuri împotriva a șase familii: cel puțin 10 bărbați de etnie romă și un băiat în vârstă de 13 ani și altul de 16 ani au fost bătuți de poliție. Din documentarea făcută de organizațiile neguvernamentale sus-menționate, a rezultat că poliția a lovit cu bestialitate timp de circa jumătate de oră persoanele de etnie romă care erau deja încătușate, imobilizate și culcate la pământ. Din filmări reiese cum acestea țipă de durere, iar un polițist le reproșează că vorbesc în limba romani[5].

Hunedoara

În cartierul Micro 6 din Hunedoara, în 18 aprilie, mai multe persoane, romi și neromi, au afirmat că au fost bătute de polițiști ca „răzbunare” în urma unei altercații anterioare. Din filmările disponibile public se vede cum un bărbat este bătut de forțele speciale într-o scară de bloc, iar un copil de 14 ani a fost bătut lângă bloc. Poliția a intrat în multe locuințe, a folosit gaze lacrimogene în spații închise, inclusiv împotriva unor femei și a copiilor minori (unul avea 11 ani). Doi bărbați au declarat că au fost bătuți de forțele speciale când au dorit să depună plângere împotriva acestor abuzuri.      

Mai mult, bărbatul legitimat și amendat, de la care pare să fi pornit conflictul inițial între localnici și forțele de ordine, afirmă: „Am luat 45 milioane amendă. M-au luat la secție în ciorapi. A venit soția după mine să-mi aducă adidași și i-au dat 20 de milioane. După au dat cu spray-ul la mine în casă și copiii mei au plâns de mama focului. […] Pe socru-meu l-au bătut că bătea covoarele. Nici acum n-a venit de la secție. Forțele de ordine care ar trebui să ne păzească pe noi ne bat ca pe hoți. Că suntem țigani.”[6]

Rahova (București)

În Rahova, în cadrul intervenției poliției, mai mulți lucrători ai forțelor speciale au bătut 2 bărbați de etnie romă și un copil minor în vârstă de 13 ani. Aceștia au suferit traumatisme multiple la nivelul capului, mâinilor și cutiei toracice. De asemenea, cu ocazia aceleiași intervenții, există suspiciuni de comportament abuziv în cazul bărbatului din Rahova, cunoscut sub numele de Spartacus, care a apărut cu un ochi vânăt și și-a cerut scuze de la forțele de ordine pe contul personal de Facebook, probabil în timp ce s-a aflat în custodia poliției. Mai mult, Sindicatul polițiștilor Europol îl ironizează public pe acest om, postând pe pagina de Facebook a Europol o imagine care indică paralelisme între acesta și boxerul Mike Tyson și texte ironice, încălcându-i astfel dreptul la demnitate.[7]

Totodată, publicația Scena 9 a documentat cazul unei femei din Rahova și a copiilor acesteia, supuși unor abuzuri de către forțele de ordine în duminica de Paște.[8]

Situațiile de mai sus nu sunt exhaustive, organizațiile semnatare neavând posibilitatea documentării tuturor cazurilor prezentate în spațiul public cu privire la alte abuzuri ale forțelor de ordine.

Aceste fapte se înscriu într-un istoric lung: în perioada 2006-2015, Romani CRISS a documentat un număr de 43 de cazuri de abuz al forțelor de ordine împotriva romilor, în toate acestea fără să existe nici măcar o condamnare a vreunui făptuitor din rândul poliției sau jandarmeriei și fără ca vreun procuror să investigheze o motivație rasistă. Mai mult, în majoritatea cazurilor, cercetările penale efectuate au avut drept rezultat dispunerea neînceperii urmăririi penale[9]. În același timp însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în mod repetat în ultimii ani pentru modul în care poliția a intervenit în comunitățile de romi, dar și pentru investigarea și soluționarea defectuoase ale acestor abuzuri de către parchete și instanțele de judecată.[10]

Discursul discriminator și incitator la ură în spațiul public

Tot în această perioadă, în mass media și pe rețelele de socializare, în rândul unor personalități publice, se observă o creștere a discursului bazat pe ură și, uneori, chiar incitare la ură împotriva romilor, fapt care contribuie la legitimarea abuzurilor, la blamarea victimelor și apărarea agresorilor. Menționăm în cele ce urmează câteva din cele mai grave ieșiri rasiste ale persoanelor publice, politicieni, formatori de opinie și jurnaliști, lista fiind departe de a fi exhaustivă.

Vladimir Tismăneanu/ Denisa Comănescu

În data de 10 aprilie, politologul Vladimir Tismăneanu a publicat pe Facebook o imagine rasistă, despre care se înțelege (prin mulțumirile adresate) că a primit-o de la Denisa Comănescu, poetă, editoare și directoare generală a editurii Humanitas Fiction, în care apăreau niște ciori, cu mesajul „aeroportul Țăndărei, toate zborurile au fost anulate”. Postarea a fost ulterior ștearsă. Pe 6 mai, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat că fapta constituie discriminare și a decis sancționarea lui Vladimir Tismăneanu cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei.[11]

Traian Băsescu

Într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii “100%” de la Realitatea Plus din data de 1 mai, Traian Băsescu a avut un discurs lung de diferențiere a cetățenilor români de etnie romă de etnicii neromi, consolidat prin afirmații naționaliste și rasiste, precum folosirea termenului de „țigan” în locul celui de „rom”, indicând că „această minoritate a făcut o imagine deplorabilă poporului român” și incitând la folosirea forței din partea autorităților împotriva romilor. Ca urmare a declarațiilor rasiste ale acestuia, CRJ, ACTEDO și MozaiQ au solicitat a doua zi Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Consiliului Național al Audiovizualului să își exercite mandatul cu privire la declarațiile discriminatorii și incitatoare la ură ale lui Traian Băsescu[12]. Nu știm dacă cele două entități s-au autosesizat sau nu.

Mihai Gâdea

În 20 aprilie, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei, jurnalistul Antenei 3, Mihai Gâdea, a făcut afirmații discriminatorii la adresa romilor, pe care i-a delimitat de cetățenii români neromi, vizându-i în mod specific și blamându-i pentru anumite infracțiuni. Gâdea a afirmat că: “În plină pandemie de coronavirus, mii de români s-au întors în România din diverse țări europene. Printre aceștia, 800 sunt cetățeni romi.” A continuat apoi cu: „Mergem să vedem un moment în care Roma este sub teroare. E vorba de modul în care niște cetățeni români de etnie romă au dus practic capitala Italiei sub teroare.”[13] În data de 7 mai, Consiliul Național al Audiovizualului a decis să aplice somație publică postului Antena 3 pentru nerespectarea dispozițiilor art. 64, alin 1, lit. b din Codul audiovizualului[14], dar fără a sesiza, respectiv sancționa pentru incitare la ură, manifestări rasiste sau afirmații defăimătoare generalizatoare la adresa romilor.[15]

Nicolae Bacalbașa

În data de 7 aprilie, deputatul PSD Nicolae Bacalbașa a publicat un mesaj rasist pe pagina personală de Facebook în care afirma că „Chinezii au luat virusul de la liliecii lor, noi o să-l luăm de la ciorile noastre”, prin care nu doar dezumanizează o minoritate națională, ci îi și blamează pentru răspândirea Coronavirusului.[16] Pe data de 11 aprilie, CNCD a anunțat că se autosesizează[17], dar, până la această dată, nu anunțat adoptarea unei hotărâri în acest caz.

Rasismul s-a manifestat și prin menționarea în mod irelevant a etniei în știri negative și emisiuni, prin care romii au fost asociați cu comiterea anumitor infracțiuni, fapte antisociale sau cu nerespectarea măsurilor de distanțare socială impuse de starea de urgență, în timp ce pentru persoane aparținând altor etnii această precizare nu a fost făcută. Câteva din publicațiile și posturile de televiziune care s-au făcut vinovate de aceasta sunt: Antena 3, Ziarul de Iași, Ziare.com, Timiș online, Fanatik.ro, Ora de Sibiu, Digi 24 etc.[18] Dintre toate acestea, doar cel din urmă a fost, până la acest moment, sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului cu somație publică, întrucât, „în contextul abordării subiectului despre instituirea carantinei în orașul Țăndărei din jud. Ialomița, în cadrul ediției informative Știri Digi 24 din 4 aprilie 2020, de la ora 15.00, prezentatoarea a făcut afirmații defăimătoare la adresa etniei rome, fapt ce contravine prevederilor art. 47 din Codul audiovizualului”, se arată în decizia CNA din 23 aprilie.[19]

Concluzii, solicitări și acțiuni asumate de semnatari

Pe perioada stării de urgență am fost și suntem martori la o serie de abuzuri împotriva comunităților vulnerabile din România, în special împotriva romilor: intervenții abuzive ale forțelor de ordine în comunități și locuințe ale oamenilor; incitarea la ură împotriva membrilor acestei minorități printr-un discurs legalist, de blamare a victimelor, asumat de unii politicieni, formatori de opinie și jurnaliști; numeroase articole și reportaje în mass media care delimitează populația romă de restul cetățenilor, portretizând-o ca țapul ispășitor al multora din problemele generate de pandemia de COVID-19.

Prin urmare, solicităm:

  • Prezentarea de către Ministerul de Interne a unui plan concret de acțiuni de combatere a acțiunilor anti-rasiste în perioada imediată, care ar urma să fie implementat la nivelul tuturor structurilor din subordine;
  • Sesizarea autorităților competente, pentru investigarea efectivă și cu celeritate a faptelor ilegale ale forțelor de ordine în cazurile de abuz menționate mai sus;
  • Adoptarea unor măsuri de reformă legislativă, dar și de proceduri interne astfel încât astfel de acte împotriva romilor să nu mai aibă loc;
  • Prevenirea și combaterea discursului discriminator și instigator la ură împotriva romilor în spațiul public prin campanii de informare și conștientizare și poziții publice ferme ale reprezentanților autorităților;
  • Activarea pârghiilor juridice disponibile pentru sancționarea corespunzătoare a discursului discriminator și instigator la ură împotriva romilor în spațiul public, prin exercitarea mandatului Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Totodată, organizațiile semnatare își asumă pe perioada stării de urgență, precum și pe perioada crizei cauzate de pandemia de COVID-19 următoarele:

  • Monitorizare și documentarea suspiciunilor de abuz împotriva comunităților vulnerabile, în special a celor de romi;
  • Exercitarea rolului de watchdog și apărător al persoanelor aflate în circumstanțe vulnerabile prin sesizarea autorităților competente în situații de discurs discriminatoriu și incitator la ură și activarea pârghiilor juridice disponibile;
  • Acordarea de asistență și reprezentare juridică gratuită persoanelor ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate prin intervenții abuzive ale forțelor de ordine, în situații identificate de organizațiile semnatare;
  • Aducerea pe agenda publică a situațiilor de abuz și discriminare la adresa romilor și propunerea unor măsuri de prevenție și sancționare a acestora prin documentare și redactarea de scrisori deschise, documente de poziție, articole și propuneri de politici publice.
  • Documentarea abuzurilor și înaintarea cazurilor grave la nivel european și internațional, către instituții competente, precum Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Comisarul pentru Drepturile Omului, Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) etc.

Este timpul ca statul român să își asume public responsabilitatea pentru actele celor care au mandatul să protejeze cetățenii și să aplice legea în mod obiectiv. Un stat de drept promovează o politică de toleranță zero față de rasism și sancționează folosirea disproporționată a forței. Un stat de drept își protejează toți cetățenii, cu o atenție sporită față de cei marginalizați – cu atât mai expuși discriminării și cu atât mai vulnerabili într-o situație de criză precum cea pe care o traversăm acum, implementând acțiuni concrete pentru siguranța lor, dar și pentru prevenirea abuzului și instigării la ură împotriva acestora. În condițiile în care discriminarea față de minoritatea romă din România este în continuare la cote alarmante, statul român are datoria să își asume o politică activă anti-rasism, iar acest lucru presupune un angajament serios pentru respectarea drepturilor omului.

 

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii –  Romani CRISS

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația MozaiQ LGBT

Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR

[1] Parte a Alianței pentru Egalitate (vezi www.crj.ro/alianta-pentru-egalitate/).

[2] A se vedea, în acest sens, pagina de web a CNCD și comunicatele de presă emise de instituție, accesat în 11.05.2020. 

[3] A se vedea, în acest sens, pagina de web a CNA și comunicatele de presă emise de instituție, accesat în 11.05.2020.

[4] Ca urmare a tuturor acestor intervenții abuzive și a proastei gestionări a situației de criză, în 23 aprilie, Romani CRISS și UCTRR au solicitat printr-o scrisoare deschisă Președintelui Klaus Iohannis și Prim-ministrului Ludovic Orban demiterea Ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, și a Șefului de cabinet, Traian Berbeceanu. Scrisoarea poate fi descărcată aici: http://drepturile-omului.info/arhiva-stiri/, accesat în 05.05.2020.

[5] Filmul de documentare este disponibil pe Youtube la următoarea adresă: https://www.youtube.com/watch?v=OuTDQOjrhgw („Police Abuse case Bolintin draft Apr 2020”), accesat în 05.05.2020.

[6] Despre perspectiva bărbatului amendat aici: https://3minute.net/hunedoara-micro-6/, accesat în 05.05.2020.

[7] Postarea poate fi accesată pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol: https://www.facebook.com/europolromania/photos/rpp.976273399136531/2799184126845440/?type=3&theater, accesat 05.05.2020.

[8] Reportajul Scena 9 poate fi citit aici: https://www.scena9.ro/article/scandal-rahova-spartacus-abuzuri-politie-?fbclid=IwAR2tRnVLOETPv_2z5BX5aFaHg8uqrnbNzzRNS3V9ljFTtHTo2wFAWWXGEAg, accesat 03.03.2020.

[9] Vezi Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Romania, 2016 la https://www.state.gov/reports/2016-country-reports-on-human-rights-practices/romania/, accesat în 03.05.2020.

[10] Două dintre cele mai recente decizii (în cazuri documentate de Romani CRISS) includ cauza Lingurar și alții c. României, 2018, în care pentru prima dată în istoria CEDO, Curtea stabilește că autoritățile naționale au vizat romii din cauza etniei lor (ethnic profiling) și că autoritățile române și-au exercitat atribuțiile în mod discriminatoriu și au perceput comunitatea de romi în general ca infractori. Cauza Lingurar și alții c. României este disponibilă la https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-192466%22]}, accesat în 03.05.2020.

În cea de a doua cauză, Dumitru c. României din 31 martie 2020, CEDO a condamnat statul roman pentru încălcarea dreptului la viață (art. 2 din Convenție) și l-a obligat la plata unei despăgubiri către victimă în valoare de 25.000 euro. În timp ce traversa un vagon de tren staționat pe linie în Gara CFR Marfa în Bujoru, Teleorman, împreună cu mama ei, reclamanta, minoră, de etnie romă, a fost împușcată în abdomen de un polițist de la mai puțin de 9 metri, acesta fiind față în față cu ea. Una dintre concluziile Curții a fost că autoritățile române nu au făcut tot ce era de așteptat în mod rezonabil pentru a reduce la minimum folosirea forței letale și pierderea de vieți omenești, dar și că autoritățile române nu au căutat cu adevărat să afle ce s-a întâmplat cu exactitate în acest caz referitor la intervenția politiei. Cauza este disponibilă la https://hudoc.echr.coe.int/eng-press#{%22itemid%22:[%22003-6671936-8874170%22]}, accesat în 03.05.2020.

[11] Potrivit Comunicatului de presă referitor la hotărârile adoptate de Colegiul director al CNCD în ședința din data de 06 mai 2020, disponibil la https://cncd.ro/2020-05-06-comunicat-de-presa-referitor-la-hotararile-adoptate-de-colegiul-director-al-cncd-in-sedinta-din-data-de-06-mai-2020

[12] Despre declarațiile lui Traian Băsescu: https://www.mediafax.ro/politic/traian-basescu-reclamat-si-el-la-cncd-pentru-afirmatii-incitatoare-la-ura-ce-a-spus-fostul-presedinte-despre-etnicii-romi-19112378, accesat 03.05.2020.

[13] Emisiunea poate fi vizionată aici: https://www.antena3.ro/actualitate/sinteza-zilei-de-ce-sunt-capabili-infractorii-violenti-care-s-au-intors-in-romania-din-tari-europene-567455.html, accesat 05.05.2020.

[14] Potrivit Comunicatului de presă despre ședința publică a CNA din 07.05.2020, disponibil la http://www.cna.ro/article10477,10477.html?fbclid=IwAR1H27_lnJfuXjs8lKYSMCupCNKIENOzz4EDAEPa5zuK8-hC5avNmeh1g9I, accesat 11.05.2020.

[15] Vezi art.47 din Decizia CNA nr.220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la http://cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_nr._220_din_24_februarie_2011_versiune_consolidata.pdf.

[16] https://magnanews.ro/2020/04/rasism-nicolae-bacalbasa-ii-face-pe-tigani-ciori-vinovati-de-infectarea-romanilor-cu-covid-19/, accesat 03.05.2020.

[17] https://adevarul.ro/news/eveniment/cncd-s-a-sesizat-cazul-unui-derapaj-rasist-nicolae-bacalbasa-postat-deputatul-psd-1_5e91e0955163ec42719ee08e/index.html, accesat 11.05.2020.

[18] Articolele menționate și date ca titlu de exemplu pot fi accesate aici, numărul real al acestora fiind în realitate mult mai mare: (1) https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nunta-cu-lautari-in-arges-in-plina-epidemie-de-coronavirus–247292.html, (2) http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/coronavirus-doi-doljeni-abia-intorsi-din-italia-cautati-cu-politia-dupa-ce-un-localnic-a-sunat-la-112-au-fost-gasiti-la-o-vodca-1598822, (3) https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/300-de-romi-dintr-un-sat-din-suceava-s-au-intors-din-italia-de-teama-coronavirusului-si-au-mintit-la-vama-ca-vin-din-germania-1265430, (4) https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-video-a-desanta-al-mascatilor-intr-o-comuna-de-romi-din-iasi–247851.html, (5) https://www.tion.ro/sanatate/scandal-in-vama-cenad-mai-multi-romi-veniti-din-italia-au-refuzat-sa-intre-in-carantina-1002534/, (6) https://www.oradesibiu.ro/2020/03/19/video-paranghelie-pe-timp-de-pandemie-nunta-de-tigani-intrerupta-de-politistii-din-arges/, (7) https://adevarul.ro/locale/pitesti/nunta-vremea-covid-19-politia-intervenit-intr-o-comunitate-romi-arges-opri-petrecerea-1_5e735f0d5163ec42710923c5/index.html, (7) https://stirimondene.fanatik.ro/nunta-cu-peste-trei-sute-de-invitati-in-plina-epidemie-de-coronavirus-majoritatea-se-aflau-in-izolare-sau-carantina-petrecerea-a-fost-intrerupta-de-mascati-video-18495740, accesat 03.05.2020.

[19] Decizia CNA este disponibilă la http://www.cna.ro/IMG/pdf/Dec313DIGI24_som_47-3Cod.pdf, accesat 05.05.2020.

Zeci de sportivi intră în competiție la cea de-a treia ediție a turneului „Fotbal pentru Diversitate”

Turneul „Fotbal pentru Diversitate” a devenit deja o tradiție în România, reunind an de an zeci de sportivi care aparțin comunității LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender) și aliați. În perioada 21-23 februarie la București va avea loc cea de-a treia ediție a turneului, iar în competiția pentru medalii vor intra șase echipe din București, Cluj și Brașov, dar și sportive din Austria.

Prin sport luptăm împotriva discriminării, căci fiecare pornește cu șanse egale, indiferent de rasă, etnie, orientare sexuală sau identitate de gen, vârstă sau statut socio-economic. Sportul înseamnă diversitate, lucru demonstrat de-a lungul anilor prin numeroasele competiții sportive care au adus laolaltă oameni din toate zonele, care au transmis mesaje puternice. Prin fotbal transmitem un semnal hotărât că homofobia și transfobia nu-și au locul pe niciun teren.

Fotbalul, instrument pentru combaterea discriminării și promovarea diversității umane

În total, între 21 și 23 februarie, 42 de sportivi vor lupta pentru medalii. Conferința de deschidere a turneului va avea loc vineri, 21 februarie, de la ora 19 pe str. Mihai Eminescu 149. Sâmbătă se vor juca meciurile din grupe între Red Women 35+, FCM Despacito, Cluj United, Club Sportiv Ocazional, HLGBTQ+ United Brașov, Just for Fun Cluj Napoca, pe Calea Piscului 10. Duminică, 23 februarie, vor avea loc semi-finalele și finalele, precum și ceremonia de premiere.

Fotbal pentru Diversitate este un eveniment care crește de la an la an și care ne demonstrează că sportul are această putere să schimbe oameni, atitudini, să arate solidaritate. Pentru noi acest turneu este extrem de important pentru că aduce oameni împreună în lupta împotriva homofobiei și transfobiei” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

„Cred că îi ajutăm pe oameni prin acest campionat să se ia pe sine mai în serios, să vadă că viețile lor au valoare. Când îți asumi o identitate o să vezi că viața e mult mai frumoasă” spune Oana Koulpy, organizatoare Q Sports România.

Din ce în ce mai mulți sportivi, inclusiv fotbaliști, își recunosc public orientarea sexuală

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți sportivi ies public și își recunosc cu mândrie orientarea sexuală sau identitatea de gen, în numele cauzei mai largi a egalității tuturor. Recent handbalista româncă stabilită în Germania Laura Nicoletta Vasilescu și-a făcut coming out-ul pe rețelele de socializare, recunoscând cu mândrie că iubește o femeie. Pasul Nicolettei Vasilescu reprezintă un semnal pentru alți sportivi LGBT din România că a fi gay sau trans nu înseamnă că nu poți face performanță la cel mai înalt nivel.

Justin Fashanu, fost jucător la cluburi ca Manchester City sau Newcastle, a fost în 1990 primul jucător de fotbal din lume care a recunoscut că este gay. Sportivii LGBT practică sporturi diverse, de la snowboard la box, înot, baschet sau tenis, câștigând numeroase medalii și turnee. Multipla campioană de tenis Billie Jean King a fost prima sportivă din lume care și-a făcut coming out-ul ca lesbiană în 1981.

FIFA interzice discriminarea pe criteriul orientării sexuale și identității de gen

FIFA, principala federație de fotbal din lume, interzice discriminarea pe criteriul orientării sexuale și identității de gen, în ultimii ani aplicând numeroase sancțiuni federațiilor de fotbal din țări ca Mexic, Uruguay, Chile sau Grecia pentru sloganuri homofobe strigate de fani. În august 2017 un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că „FIFA este dedicată în lupta împotriva tuturor formelor de discriminare în fotbal, inclusiv împotriva homofobiei”.

Cea mai importantă competiție de cluburi de fotbal, liga engleză Premier League, desfășoară deja de câțiva ani campania „Rainbow Laces”, jucătorii de fotbal din toate echipele mari ca Chelsea, Arsenal sau Manchester United transmițând, simbolic, un semnal împotriva homofobiei purtând fie șireturi, fie banderole în culorile curcubeului.

Evenimentul “Fotbal pentru Diversitate”, este realizat cu sprijinul Club Delirio (Cluj) și FARE Network, o organizație pan-europeană care luptă împotriva inegalităților sociale prin fotbal și face parte din Luna Football vs Homophobia, un proiect sprijinit de UEFA, care include evenimente în peste 19 de țări europene menite a combate discriminarea în fotbal.

Fondul Comunitar LGBTQI – Rezultate apel

Asociația MozaiQ anunță câștigătorii celui de-al 4-lea apel de proiecte din Fondul Comunitar LGBTI, proiecte care-și propun dezvoltarea comunităților LGBTI din întreaga țară. În total au primit finanțare 6 proiecte, în total 4500 euro.

  1. Izabella L., Deva – Lesbian & sex worker short film – 500 euro
  2. Ionel S., jud. Bacău – Activități socializare județul Bacău – 500 euro
  3. Q Society, Iași – Growing the LGBT community in Iași – 1000 euro
  4. Teo C., Cluj – Învingem homofobia în deplasare – 1000 euro
  5. Andreea P., Caracal – O comunitate puternică – 500 euro
  6. eQuiVox, Timișoara – Timișoara Pride 2020 – 1000 euro

Granturile celui de-al patrulea apel au fost posibile cu sprijin din partea Ambasadei Olandei în România.

Fondul Comunitar LGBTQI urmărește spriinirea inițiativelor locale ale comunităților LGBTQI și a aliaților pentru a asigura siguranța, vizibilitatea și egalitatea  tuturor persoanelor din România, indiferent de orientarea lor sexuală, a identității de gen ori a altor caracteristici. Puterea comunității LGBTQI se bazează pe putearea fiecăruia, campioni și campioane vizibile pentru drepturilor persoanelor LGBTQI, și pe impactul pe care fiecare îl poate face în comunitate sa – în cercul său de prieteni, acasă, la școală, facultate, muncă.

Pentru a spijini și tu activitatea MozaiQ http://mozaiqlgbt.ro/doneaza

Înscrie-te la Școala de Iarnă MozaiQ!

Vrei să devii organizator comunitar sau să te implici în evenimente care să îmbunătățească percepția publică a comunității LGBT în localitatea ta?

MozaiQ lansează apelul pentru „Școala de iarnă MozaiQ”, care va avea loc la București în perioada 6-10 decembrie.

Asociația MozaiQ va asigura transportul și cazarea pentru 20 persoane cu domiciliul în afara municipiului București. În plus, asigurăm 5 locuri în cadrul școlii de iarnă pentru participanți cu domiciliu în municipiului București. Pe parcursul Școlii de iarnă, oferim masa de prânz participanților. Participarea tuturor persoanelor este gratuită. Participarea la școala de iarnă presupune participarea în toate activitățile în perioada 6-10 decembrie.

Completează formularul https://forms.gle/zRdAKeBW9EJPzx2n9 ori mai jos până pe 1 decembrie.

Fondul Comunitar LGBTQI – Rezultate apel

Asociația MozaiQ anunță rezultatele apelului de proiecte ”O IDEE” din cadrul Fondului Comunitar LGBTQI, primul fond dedicat inițativelor comunitare LGBTQI din România.

Încă din luna iunie MozaiQ a acordat o deosebită atenție grupurilor specifice din cadrul comunității LGBTQI, respectiv

  • persoane rome LGBTQI
  • persoane trans & non-binare
  • lucrători și lucrătoare sexuale
  • persoane vârstnice
  • femei LBTQ
  • persoane care trăiesc cu HIV

De-a lungul ultimelor luni am organizat evenimente sociale, specifice și generale, sesiuni de instruire, primul Pride Village în luna iunie, precum și o serie de workshopuri de scriere de proiecte.

Proiectele câștigătoare la apelul „O Idee”, în valoare de $1000 sunt

  1. Inter-Roma, coordonatori Bianca Varga, Cristina Mitroi, Marius Anason.
  2. Sex Work Is Work, Asociația SWC
  3. Sport pentru femeile LBTQI, Q Sports România & Club Sportiv Ocazional
  4. Let’s Talk HIV, coordonatori Alina Dumitriu, Sergiu Marinescu, Georgian Banu
  5. Let’s Talk About Gender, Gender Talk

Până în luna aprilie 2020, grupurile câștigătoare urmează a implementa proiectele propuse, iar MozaiQ va oferi asistență suplimentară în implementare.

———————–

Fondul Comunitar LGBTQI urmărește spriinirea inițiativelor locale ale comunităților LGBTQI și a aliaților pentru a asigura siguranța, vizibilitatea și egalitatea  tuturor persoanelor din România, indiferent de orientarea lor sexuală, a identității de gen ori a altor caracteristici. Puterea comunității LGBTQI se bazează pe putearea fiecăruia, campioni și campioane vizibile pentru drepturilor persoanelor LGBTQI, și pe impactul pe care fiecare îl poate face în comunitate sa – în cercul său de prieteni, acasă, la școală, facultate, muncă.

Până în prezent MozaiQ a lansat trei apeluri în cadrul Fondului Comunitar LGBTQI, sprijinind șase proiecte în luna iunie 2019, în cadrul lunii Pride, trei proiecte în luna octombrie 2019, Luna Istoriei LGBT și cinci proiecte în cadrul apelului „O Idee”. Au fost redistribuite în comunitatea LGBTQI în total resurse financiare de peste 30.000 de lei.

Pentru a spijini și tu activitatea MozaiQ http://mozaiqlgbt.ro/doneaza