Category Archives

Posts in Social category.
Zeci de sportivi intră în competiție la cea de-a treia ediție a turneului „Fotbal pentru Diversitate”

Turneul „Fotbal pentru Diversitate” a devenit deja o tradiție în România, reunind an de an zeci de sportivi care aparțin comunității LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și persoane transgender) și aliați. În perioada 21-23 februarie la București va avea loc cea de-a treia ediție a turneului, iar în competiția pentru medalii vor intra șase echipe din București, Cluj și Brașov, dar și sportive din Austria.

Prin sport luptăm împotriva discriminării, căci fiecare pornește cu șanse egale, indiferent de rasă, etnie, orientare sexuală sau identitate de gen, vârstă sau statut socio-economic. Sportul înseamnă diversitate, lucru demonstrat de-a lungul anilor prin numeroasele competiții sportive care au adus laolaltă oameni din toate zonele, care au transmis mesaje puternice. Prin fotbal transmitem un semnal hotărât că homofobia și transfobia nu-și au locul pe niciun teren.

Fotbalul, instrument pentru combaterea discriminării și promovarea diversității umane

În total, între 21 și 23 februarie, 42 de sportivi vor lupta pentru medalii. Conferința de deschidere a turneului va avea loc vineri, 21 februarie, de la ora 19 pe str. Mihai Eminescu 149. Sâmbătă se vor juca meciurile din grupe între Red Women 35+, FCM Despacito, Cluj United, Club Sportiv Ocazional, HLGBTQ+ United Brașov, Just for Fun Cluj Napoca, pe Calea Piscului 10. Duminică, 23 februarie, vor avea loc semi-finalele și finalele, precum și ceremonia de premiere.

Fotbal pentru Diversitate este un eveniment care crește de la an la an și care ne demonstrează că sportul are această putere să schimbe oameni, atitudini, să arate solidaritate. Pentru noi acest turneu este extrem de important pentru că aduce oameni împreună în lupta împotriva homofobiei și transfobiei” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

„Cred că îi ajutăm pe oameni prin acest campionat să se ia pe sine mai în serios, să vadă că viețile lor au valoare. Când îți asumi o identitate o să vezi că viața e mult mai frumoasă” spune Oana Koulpy, organizatoare Q Sports România.

Din ce în ce mai mulți sportivi, inclusiv fotbaliști, își recunosc public orientarea sexuală

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți sportivi ies public și își recunosc cu mândrie orientarea sexuală sau identitatea de gen, în numele cauzei mai largi a egalității tuturor. Recent handbalista româncă stabilită în Germania Laura Nicoletta Vasilescu și-a făcut coming out-ul pe rețelele de socializare, recunoscând cu mândrie că iubește o femeie. Pasul Nicolettei Vasilescu reprezintă un semnal pentru alți sportivi LGBT din România că a fi gay sau trans nu înseamnă că nu poți face performanță la cel mai înalt nivel.

Justin Fashanu, fost jucător la cluburi ca Manchester City sau Newcastle, a fost în 1990 primul jucător de fotbal din lume care a recunoscut că este gay. Sportivii LGBT practică sporturi diverse, de la snowboard la box, înot, baschet sau tenis, câștigând numeroase medalii și turnee. Multipla campioană de tenis Billie Jean King a fost prima sportivă din lume care și-a făcut coming out-ul ca lesbiană în 1981.

FIFA interzice discriminarea pe criteriul orientării sexuale și identității de gen

FIFA, principala federație de fotbal din lume, interzice discriminarea pe criteriul orientării sexuale și identității de gen, în ultimii ani aplicând numeroase sancțiuni federațiilor de fotbal din țări ca Mexic, Uruguay, Chile sau Grecia pentru sloganuri homofobe strigate de fani. În august 2017 un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că „FIFA este dedicată în lupta împotriva tuturor formelor de discriminare în fotbal, inclusiv împotriva homofobiei”.

Cea mai importantă competiție de cluburi de fotbal, liga engleză Premier League, desfășoară deja de câțiva ani campania „Rainbow Laces”, jucătorii de fotbal din toate echipele mari ca Chelsea, Arsenal sau Manchester United transmițând, simbolic, un semnal împotriva homofobiei purtând fie șireturi, fie banderole în culorile curcubeului.

Evenimentul “Fotbal pentru Diversitate”, este realizat cu sprijinul Club Delirio (Cluj) și FARE Network, o organizație pan-europeană care luptă împotriva inegalităților sociale prin fotbal și face parte din Luna Football vs Homophobia, un proiect sprijinit de UEFA, care include evenimente în peste 19 de țări europene menite a combate discriminarea în fotbal.

Unsprezece organizații non-guvernamentale din trei orașe diferite depun plângeri la CNCD împotriva viceprimarului Aurelian Bădulescu

Asociațiile Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Active Watch, Centrul de Resurse Juridice, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Civica, E-Romnja, MozaiQ, PRIDE România, Prisma Cluj,  SWC și Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale anunță prin prezenta că depun o serie de plângeri la Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu privire la afirmații recente ale viceprimarului Capitalei Aurelian Bădulescu.

Domnul Bădulescu a declarat vineri, 4 octombrie 2019, în cadrul unei emisiuni televizate că Anormalitatea și homosexualitatea și bulangiii îi transformăm acum în progresiști. (…) Ca femeie, eu cred că ar trebui să vă opriți din discursul ăsta cu bulangiii.

Mesajul politic al domnului Aurelian Bădulescu țintește un grup de indivizi pe baza anumitor caracteristici protejate de către OUG 137/2000, articolul 15, și anume orientarea sexuală. Astfel, mesajul domnului Bădulescu diferențiază în mod clar între grupurile de persoane heterosexuale și cele homosexuale, criteriul de diferențiere fiind cel al orientării sexuale. Prin declarațiile sale jignitoare, Aurelian Bădulescu creează un sentiment de frică și panică privind reprezentarea în spațiul public a comunității LGBT. Astfel se contribuie la încetățenirea stereotipurilor și a prejudecăților privind indezirabilitatea comunității LGBT.

Privind ținta mesajului, prin stigmatizarea orientării sexuale Aurelian Bădulescu marginalizează persoanele având aceste trăsături în afara limitelor normale ale relațiilor sociale, afectând stima de sine a acestora și promovând izolarea lor.

Privind emitentul mesajului, menționăm calitatea de persoană publică și politician a domnului Aurelian Bădulescu, în calitate de viceprimar. De altfel, domnul viceprimar nu se află la primul derapaj de acest fel, fiind cunoscut în spațiul public prin declarațiile sale grobiene. În luna iunie a anului 2018 acesta a folosit apelative jignitoare similare față de colegii săi din Consiliul General al Municipiului București.

Astfel, prin conținutul, țintele, contextul și emitentul mesajului și în acord cu art. 15 a OUG 137 din 2000, declarația domnului Aurelian Bădulescu este asimilată unui comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității umane ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane sau unei comunități şi legat de apartenența acestora la o orientarea sexuală.

 

Comunitatea LGBT din România se confruntă în continuare cu discriminare și marginalizare, lucru evidențiat și de valul de ură din spațiul public în contextul referendumului pentru familie din octombrie 2018, dar și de cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană, care arată că doar 38% dintre români susțin egalitatea în drepturi și pentru persoanele LGBT. Un barometru privind discriminarea al CNCD din 2019 mai arată că șase din zece români nu și-ar dori un homosexual ca membru în familie. În acest context mesajul viceprimarului Capitalei nu vine decât să alimenteze discursul de ură față de această comunitate, adâncind sentimentul de discriminare. Injuriile viceprimarului Bădulescu trebuie să fie sancționate.

De asemenea, dorim să subliniem și faptul că numeroase decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului reglementează diferențele dintre libera exprimare și discursul instigator la ură, mai ales când vine vorba despre discurs politic. Amintim printre deciziile CEDO Jersild v. Danemarca (1994), Gündüz v. Turcia (2003), Féret v. Belgia (2007) sau Smith&Grady v. Regatul Unit (1999). Statul român și CNCD au datoria să transmită un semnal hotărât cum că astfel de declarații nu-și au locul în spațiul public.

 

Noi, semnatarii, solicităm Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sancționarea cu amendă a viceprimarului Aurelian Bădulescu pentru a transmite un semnal hotărât că astfel de derapaje sunt inacceptabile în spațiul public din România.

Comunitatea LGBT sărbătorește un an de la victoria de la referendumul pentru familie

A trecut un an de la referendumul pentru familie, care a avut loc pe 6 și 7 octombrie 2018, când grupuri conservatoare și politicieni lași au încercat să modifice definiția familiei în Constituție pentru a restrânge drepturile comunității LGBT din România. Referendumul care a avut loc acum un an a avut cea mai scăzută prezență la urne din istoria electorală a României, ceea ce a arătat că românii au respins minciunile, ura și intoxicările îndreptate înspre comunitatea LGBT.

Asociația MozaiQ marchează trecerea unui an de la acel plebiscit prin două evenimente. Vineri, 4 octombrie, începând cu ora 19, la Centrul Ceh, pe str. Ion Ghica 11, găzduim o dezbatere cu personalități din societatea civilă și mediul politic. Vor fi alături de noi senatorul USR Vlad Alexandrescu, deputata PNL Adriana Săftoiu, Petre Florin Manole, deputat PSD, Mircea Toma (ActiveWatch), sociologul Mircea Kivu, Cosmin Pojoranu (Funky Citizens) și directorul executiv MozaiQ Vlad Viski. Dezbaterea va avea ca subiect cauzele eșecului de la referendumul pentru familie, dar și situația comunității LGBT astăzi.

De-a lungul dezbaterii de trei ani cu privire la modificarea Constituției și mai accentuat în campania electorală din octombrie 2018 toți liderii marilor partide din România au declarat public că susțin legalizarea parteneriatelor civile, ca o formă de recunoaștere a cuplurilor gay. Mai mult, atât curțile europene, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a UE, cât și Curtea Constituțională a României au dat în ultimii ani decizii prin care cer statului român să ofere o formă de recunoaștere a cuplurilor formate din persoane de același sex. În ciuda promisiunilor, diferitele proiecte legislative privind parteneriatele civile sunt blocate în Camera Deputaților.

Duminică, 6 octombrie 2019, începând cu ora 14, în Piața Universității, MozaiQ învită comunitatea LGBT și susținătorii la protestul „Tradiția noastră e iubirea”, un protest public pentru legalizarea parteneriatului civil. Tragem un semnal de alarmă că în România în continuare cuplurile necăsătorite, gay sau heterosexuale, peste 800.000 de cetățeni, nu au un cadru legal pentru a-și oficia relațiile și a li se oferi protecție. Drepturi cum ar fi moștenirea, decizii privind intervențiile medicale, partajul, imigrația, asigurările medicale și altele le sunt în continuare interzise cuplurilor necăsătorite.

„Politicienii ne-au tot promis că ne vor oferi drepturi și acum se dovedește că au mințit. Vrem legalizarea de urgență a parteneriatelor civile și nu vom mai aștepta să ni se ofere vorbe goale” a declarat Robert Rațiu, președinte MozaiQ.

„Statul român are o obligație să recunoască cuplurile gay, iar clasa politică nu mai poate fugi de responsabilități. Deja există șapte cupluri gay care s-au adresat CEDO pentru a da statul în judecată. Mai devreme sau mai târziu parteneriatele civile trebuie legalizate” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

La un an de la referendumul pentru familie, în ciuda palmei date de români clasei politice și grupurilor conservatoare, comunitatea LGBT se găsește în continuare într-o situație vulnerabilă. Prin urmare, cerem clasei politice să aibă o atitudine proactivă și să repecte promisiunile făcute privind legalizarea parteneriatelor civile.

Lansarea LGBTI Survey – FRA

FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, în colaborare cu MozaiQ, anunță lansarea celui de-al doilea studiu pan-european privind comunitatea LGBTI.

În afara știrilor ocazionale despre discriminarea împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, trans și intersex (LGBTI), există puține date comparabile culese la nivelul Uniunii Europene despre experiențele zilnice ale persoanelor LGBTI cu privire la discriminare.

Pentru a oferi sprijin în promovarea legislației privitoare la egalitatea de șanse și în realizarea de politici publice, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a lansat un sondaj în întreaga Uniune Europeană care include un chestionar disponibil on-line la care persoanele LGBTI de peste 15 ani care trăiesc în Uniunea Europeană, în Serbia sau în Macedonia de Nord sunt invitate să răspundă.

Participarea comunității LGBTI la acest sondaj este foarte importantă. Răspunsurile vor fi procesate în mod anonim, astfel încât nu va fi posibil ca identitatea respondenților să fie recunoscută la momentul prezentării rezultatelor.

Pe baza rezultatelor sondajului, atât cei responsabili pentru dezvoltarea de politici publice naționale și europene, cât și organizațiile nonguvernamentale din societatea civilă vor putea să-și imagineze mai bine strategiile și activitățile de advocacy pentru a susține comunitatea LGBTI să trăiască și să se exprime liber fără a fi discriminată. Sondajul European LGBTI își propune să includă un grup larg și variat de persoane lesbiene, gay, bisexuale, trans și intersex din fiecare țară, astfel încât rezultatele să fie cât mai relevante. Acesta este cel de-al doilea val al acestui studiu la nivelul întregii Uniuni Europene de a documenta experiențele persoanelor LGBTI în cadrul celui mai mare sondaj din acest domeniu.

Povestea ta contează

www.lgbtisurvey.eu/lgbti

Sondajul este comandat de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Implementarea tehnică este realizată de Agilis, o companie de consultanță în domeniul statisticii, iar comunicarea e realizată de Homo Evolution, o organizație destinată comunicării în cadrul comunității LGBTI.

Lansarea Fondului Comunitar LGBTQI

Asociația MozaiQ lansează Fondul Comunitar LGBTQI, primul fond dedicat inițativelor comunitare LGBTQI (lesbiene, gay, bisexuali, trans, queer și intersex) din România, și a primului apel de idei ”Pride – Made in România”!

Fondul Comunitar LGBTQI urmărește spriinirea inițiativelor locale ale comunităților LGBTQI și a aliaților pentru a asigura siguranța, vizibilitatea și egalitatea  tuturor persoanelor din România, indiferent de orientarea lor sexuală, a identității de gen ori a altor caracteristici. Puterea comunității LGBTQI se bazează pe putearea fiecăruia, campioni și campioane vizibile pentru drepturilor persoanelor LGBTQI, și pe impactul pe care fiecare îl poate face în comunitate sa – în cercul său de prieteni, acasă, la școală, facultate, muncă.

Viziunea MozaiQ este pentru o societate în care persoanele LGBTQI participă în mod activ, deschis și vizibil la viața socială, politică, economică și culturală, iar nevoile acestora sunt adresate prin politici și servicii adecvate, pentru ca acestea să se bucure de respect și acceptare în comunitățile lor și în societate în ansamblul ei. Comunitatea MozaiQ s-a format pe convingerea că primii actori în combaterea discriminării sunt cei afectați direct de aceasta și că solidaritatea se exprimă atât în cadrul comunității LGBTQI cât și înafara ei, prin susținerea comunităților marginalizate pe criterial de gen, etnie, vârstă, tipul muncii, etc.

Apelul de inițiative ”Pride – Made in România”

Apelul de inițiative ”Pride – Made in România” urmărește crearea și consolidarea comunităților LGBTQI din România prin sprijinirea inițiativelor care adresează una dintre următoarele teme:

–        Mobilități Pride – participarea persoanelor LGBTQI din comunități mici și mijloci la acțiuni de tip Pride din România;

–        PrideX – organizarea de evenimente locale LGBTQI în comunități mici și mijloci;

–        ePride – documentarea experiențelor locale LGBTQI din comunități mici și mijloci;

În cadrul acestui apel, MozaiQ urmărește sprijinirea a 6 inițiative comunitare derulate în perioada 20 mai 2019 – 20 iulie 2019. Bugetul estimat pentru fiecare inițiativă este de 1,000 RON. Complementar finanțării nerambursabile, MozaiQ oferă sprijin tehnic în implementarea celor 6 inițiative comunitare selectate.

Condiții de eligibilitate

Pot aplica în cadrul apelului de inițiative ”Pride – Made in România” numai grupuri informale locale din România constitutite din minim 3 persoane. Propunerile înscrise până în data de 10 mai 2018 sunt eligibile pentru finanțare. Experiență anterioară în inițiative, acțiuni ori proiecte cu tematică LGBTQI nu este necesară.

Propunerile de inițiative se transmit prin completarea formularului de aici ori folosind următorul link: http://bit.do/FondulComunitarApel1 

Calendarul Apelului

Lansarea apelului18.04.2018
Transmiterea de propuneri de inițiative18.04.2018 – 10.05.2018
Inchiderea apelului10.05.2018
Anunțarea inițiativelor selectate15.05.2018
Derularea inițiativelor20.05.2019 – 20.07.2019

Webinar

Nu te poți hotărâ cu ce idee să aplici sau ai mai multe întrebări privind formularul? Participă la webinarul ”Am o idee de Pride și nu mi-e frică să o folosesc” din 5 mai și te vom ajuta să îți conturezi ideea până la capăt!

Înscrie-te aici: https://www.facebook.com/events/898370900494341/ 

Informații suplimentare

Pentru detalii ori sprijin în conturarea inițiativelor, vă rugăm să transmiteți un email lui Mihnea Florea, coordonatorul Fondului Comunitar LGBTQI, la adresa mihnea.florea@gmail.com.

Pentru oportunități de parteneriat ori informații de presă, vă rugăm să transmiteți un email lui Vlad Viski, director executiv MoziaQ, la adresa mozaiqlgbt@gmail.com

MozaiQ caută voluntari!

Comunitatea LGBTQ+ din România este în continuă dezvoltare, iar această dezvoltare se poate realiza armonios doar cu ajutorul voluntarilor.

O nouă echipa de voluntari este pe cale să se formeze, astfel îți așteptăm aplicația, urmând ulterior să fii contactat de un reprezentat MozaiQ pentru stabilirea interviului de recrutare.

Experiența de voluntariat este un plus, dar nu o condiție. Așteptăm oameni care sunt pregătiți să treacă de la idei la fapte!

Asigură-te că vei completa formularul până pe data de 28 august 2018, ora 23:59.

Formularul este accesibil mai jos ori aici.

Kutatás az erdélyi LMBT+ személyek tapasztalatairól

Örömmel jelentjük be, hogy elkészült az első olyan kérdőív, amely az erdélyi LMBT+ tapasztalatokra összpontosít. A kérdőív a kolozsvári LMBT közösség kezdeményezésére jött létre (Glia Queer, Pride Romania, Les Sisterhood), melyet a MozaiQ egyesület támogat, és az ILGA Europe finanszírozott a “Fast-track Equality: Cluj Pride 2018” projekt keretén belül. A kérdőív kitöltése 10-15 percet vesz igénybe.
A kutatás augusztus 15-29 közt tart, amelyet az erdélyi LMBT személyek közösségfejlesztési igényeinek és prioritásainak azonosítása követ (Arad, Fehér, Bihar, Beszterce-Naszód, Brassó, Kolozs, Kovászna, Hargita, Hunyad, Máramaros, Maros, Szatmár és Szeben megyék), különös tekintettel Kolozsvárra.

A megadott információk bizalmasak, mivel a válaszadók anonimitása biztosítva van. Az összegyűjtött adatok feldolgozásra kerülnek, amelyeket helyi és regionális közösségfejlesztési stratégiák kidolgozására használunk fel.

Megkérjük a fentebb felsorolt megyékben élő LMBT+ személyeket, hogy töltsék ki a lejjebb megosztott kérdőívet, amely a következő linken is elérhető: http://bit.do/erdelyilmbt

 
Köszönjük Arnoldnak és a Glia Queer kezdeményezésnek, hogy magyarul is elkészítették a kérdőívet!
 

Pentru vorbitorii de limbă română, vă invităm să completati formularul aici: http://bit.do/TransilvaniaLGBT

 
 

Cercetare privind experiența LGBT+ din Transilvania

Avem plăcerea să anunțăm derularea primei cercetări privind experiența LGBT+ din Transilvania, o inițiativă a comunitatii LGBT Cluj (Glia Queer, Pride Romania, Les Sisterhood) cu sprijinul MozaiQ și finanțat de către ILGA Europe, prin proiectul ”Fast-track Equality: Cluj Pride 2018”. Completarea chestionarului durează 10-15 minute.

Cercetarea va avea loc în perioada 15-29 august și urmărește identificarea nevoilor și priorităților de dezvoltare comunitară a persoanelor LGBT din regiunea Transilvania (Arad, Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sibiu), cu un focus special pe municipiul Cluj.

Informațiile oferite sunt confidențiale, fiind asigurată anonimitatea respondenților. Datele colectate urmează să fie prelucrate și utilizate în vederea dezvoltării de strategii locale și regionale de dezvoltare comunitară.

Invităm astfel persoanele LGBT+ din județele selectate șă completeze chestionarul publicat mai jos ori accesând următorul link: http://bit.do/TransilvaniaLGBT

A magyarul beszélők számára a kérdőív itt érhető el: http://bit.do/erdelyilmbt

Victorie pentru drepturile LGBT în România

[Comunicat de presă, 18 iulie 2018]

MozaiQ salută decizia de astăzi a Curții Constituționale a României, care spune că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere al unui partener non-UE căsătorit cu o persoană de același sex pe teritoriul unui stat membru UE care oficiază căsătorii gay. Considerăm această decizie, care vine în contextul unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind libertatea de mișcare pe teritoriul UE, un prim pas pentru recunoașterea oficială a cuplurilor gay în România. În același timp bătălia pentru drepturi egale nu se încheie aici, în condițiile în care decizia CCR este una limitativă și nu acoperă alte drepturi asociate căsătoriei.

Considerăm decizia de astăzi a CCR ca reprezentând un semnal important pentru clasa politică, care trebuie să se uite cu atenție și la comunitatea LGBT și să adopte cât mai repede o lege care să legalizeze parteneriatele civile, pentru a recunoaște cuplurile gay, atât din România, cât și din străinătate.

„Cuplurile gay sunt o realitate în România, iar statul are o datorie să ofere drepturi egale tuturor cetățenilor, mai ales în contextul consolidării mișcărilor conservatoare și a încercării de modificare a definiției familiei în Constituției. Cerem partidelor parlamentare să legalizeze parteneriatele civile pentru a elimina potențiale lacune existente în legislație și pentru a pune în aplicare decizia CCR. Decizia CCR poate fi pusă în aplicare cel mai simplu prin legalizarea parteneriatelor civile” a declarat Vlad Viski, director executiv MozaiQ.

Totodată felicităm cuplul Adrian Coman – Clai Hamilton, reprezentați de colegii noștri de la Asociația ACCEPT, pentru acest pas înainte pe care l-au făcut prin munca depusă de-a lungul anilor în numele recunoașterii drepturilor civile ale comunității LGBT.

Eveniment emoționant în Capitală: zeci de pantofi expuși în Piața Universității într-un gest de solidaritate cu persoanele gay din România

București, 18 mai 2018. Zeci de pantofi au fost expuși ieri în Piața Universității din București, într-un gest simbolic care arată că persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender) din România există, sunt printre noi și nu sunt invizibile. Românii, indiferent de orientarea lor sexuală, au fost încurajați să aducă câte o pereche de pantofi pentru fiecare persoană LGBT pe care o cunosc. 

Am făcut apel la oameni să vină cu pantofi care să simbolizeze prietenul său LGBT care nu este deschis cu privire la propria orientare sexuală sau identitatea de gen. Suntem mulți, suntem peste tot în societate, în toate clasele sociale, practicăm toate meseriile, suntem frați și surori, colegi de muncă, vecini, prieteni, părinți, iar vocile noastre trebuie să fie ascultate, pentru că nu mai dorim să trăim în invizibilitate. De aceea am și ales pantoful ca simbol pentru transmiterea acestui mesaj, căci ne dorim să mergem pe același drum cu toată lumea, a declarat Vlad Viski, director executiv al asociației MozaiQ, organizatorul evenimentului.

17 mai, Ziua Internațională Împotriva Homofobiei și Transfobiei

Evenimentul organizat de asociația MozaiQ are loc în contextul zilei de 17 mai, Ziua Internațională Împotriva Homofobiei și Transfobiei, anul acesta tema internațională abordată fiind cea a solidarității. Cu aceasta ocazie MozaiQ lansează o campanie de solidarizare cu comunitatea LGBT, atât din partea comunității, cât și din partea aliaților săi. Asta și pentru că de foarte multe ori persoanele LGBT sunt nevoite să se ascundă, ca rezultat direct al persecuției trecute prin intermediul faimosului articol 200 din Codul Penal, abrogat abia în 2001, dar și discriminărilor din prezent.

10% din populație se identifică ca fiind LGBT

Conform statisticilor internaționale între 5 si 10 procente din totalul populației unei comunități, unui oraș, unei țări se identifică ca aparținând comunității LGBT. Astfel, în România există între un milion și două milioane de persoane LGBT care astăzi nu sunt protejate de statul român, care rămâne unul dintre ultimele state din Europa care nu protejează familiile LGBT.

Un studiu recent al ILGA Europa, o organizație pan-europeană care luptă pentru drepturile persoanelor LGBT, plasează România pe locul 25 din 28 în Uniunea Europeană în materie de drepturi LGBT, cu un infam scor de 21 de puncte din 100.