Asociația MozaiQ a lansat Comunitatea LGBTQ+ și sistemul medical din România – 3 Rapoarte de evaluare a nevoilor – Femei LBTQ+ | Persoane Trans | Persoane care trăiesc cu HIV.

Sistemul medical din România are, în general, foarte multe lipsuri, care ne afectează pe toți indiferent cine suntem. Pe lângă aceste lipsuri cu care ne confruntăm ca români, comunitatea LGBTQ+ înfruntă obstacole majore din cauza discriminării, prejudecăților și chiar lipsa tratamentului adecvat.

Este absolut necesar ca aceste rapoarte să ajungă și la ochii și urechile Ministerului Sănătății, precum și conducerii spitalelor și clinicilor din România, pentru ca sistemul de sănătate să ia seama la nevoile specifice și la realitățile cu care se confruntă comunitatea LGBTQ+. Sistemul medical are nevoie de informare continuă și susținută cu privire la realitățile discriminatorii cu care se confruntă persoanele LGBTQ+.

Necesitățile punctuale, general valabile, pe care le-am descoperit prin aceste rapoarte sunt: un ghid de bune practici în ceea ce privește abordarea de către personalul medical a nevoilor specifice comunităților minoritare, dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și de etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea sau tratamentul inegal al pacienților LGBTQ+, un sistem de feedback al pacienților cu privire la tratamentul primit, care să fie analizat în mod riguros.

Femeile lesbiene și bisexuale se confruntă cu mai multe probleme și provocări în sistemul medical românesc. Multe din problemele întâlnite și raportate de participantele la focus grup se suprapun cu probleme mai mari ale sistemului legat de sănătatea femeilor în general. În cazul femeilor lesbiene și bisexuale, problemele acestea se amplifică. Lipsa cunoștințelor legate de sănătatea sexuală între femei, imposibilitatea vizitării partenerei la spital, lipsa profesionalismului, încălcarea confidențialității sunt doar o parte din probleme specifice cu care se confruntă acestea.

Au venit domnii de la ambulanță. În momentul ăla, eu eram singură acasă și m-au întrebat cu cine stați și ce și cum. Și am spus [că] stau cu partenera mea. Au zis, aoleu și cum? Adică, voi locuiți împreună? Și zic da, noi locuim împreuna. Vă spun că în momentul ăla eu nu m-am mai simțit în siguranță. Doi bărbați cât ușa în casă, cu care trebuia […] voiam doar să plec cu ei. Punctul meu de încredere, reprezentanții legali ai acestui serviciu de care aveam nevoie, să plec cu ei în siguranță și să ajungem la spital și nu știu ce. Da, și le-am spus că eu nu pot să merg cu ei, că eu nu mă simt în siguranță, că mi-a trecut, că e în regulă, că eu nu vreau să merg cu ambulanța. Am refuzat, că nu m-am mai simțit ok. Adică, da, am ales să plec pe picioarele mele. Cu meningită. (Femeie lesbiană, 31 de ani)

Nevoile femeilor queer și recomandări pentru mai bune practici:

  • Îmbunătățirea tratamentului față de femei în general
  • Folosirea limbajului adecvat în interacțiunile cu pacientele
  • Educarea cadrelor medicale cu privire la mituri medicale
  • Introducerea conceptului de „partener de viață” care să fie respectat în toate contextele în care unui soț i-ar fi permis să își însoțească soția
  • Educația cadrelor medicale cu privire la relațiile sexuale între femei
  • Educația cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală la care sunt expuse sau nu femeile care fac sex cu alte femei

Persoanele transgender au acces precar la sănătate, majoritar bazat pe legături intracomunitare. Respondenții au accesat specialiști din domeniul medical prin alte persoane din comunitate, iar 9 din cei 10 merg la același endocrinolog o parte dintre ei locuiesc la 500 km depărtare de orașul în care lucrează acesta.

Deși în ultimii ani a crescut numărul de psihologi, psihiatri și endocrinologi care lucrează cu comunitatea trans, a fi trans nu elimină nevoia de a trata sau preveni alte probleme medicale. Neprimind la fel de multă atenție sau training precum medicii direct implicați în tranziție, acești specialiști prietenoși cu comunitatea trans sunt puțini, deseori la clinici private, și nu au fost identificați pentru fiecare specializare.

Persoanele care își cumpără hormoni de la farmacii din afara Bucureștiului raportează o lipsă de disponibilitate a medicamentelor necesare, uneori fiind nevoiți să vină la o farmacie din București pentru a le cumpăra.

Deci eu în fiecare an mergeam la medicul de familie să-mi dea analizele de bază și pe lângă acele analize de bază adăugam eu și plăteau separat analizele pe care mi le-a dat endocrinologul și atât timp cât am fost în limite normale și cu testosteronul și cu colesterolul și cu toate cele, nu m-am mai dus la endocrinolog. Din două motive. Unu, lista de așteptare este foarte mare. Gen mă programasem acum doi ani, cred, undeva în august, ca să-mi dea o programare pentru noiembrie. Și costă foarte mult acest endocrinolog și da, nu puteam să plănuiesc că o să am bani de ea peste trei luni, așa că am zis e ok, am analizele, sunt bine, anul viitor poate. (Bărbat trans, 32 ani)

Nevoile persoanelor transgender și recomandări pentru mai bune practici:

  • Introducerea disforiei de gen ca diagnostic oficial în standardele medicale psihiatrice, endocrinologice și farmaceutice
  • Folosirea limbajului adecvat în relație cu pacientul
  • Cadrele medicale trebuie educate cu privire la existența și experiențele persoanelor transgender
  • Dezvoltarea unor practici de anti-discriminare și etichetă socială în clinici și spitale pentru a evita traumatizarea pacienților folosind practici de conversie, judecată și jigniri, dar și ignorarea problemelor medicale în favoarea discutării vieții personale ale pacienților

HIV este o boală stigmatizată și este necesară informarea despre cum se transmite, de ce este periculoasă, dar și de ce nu mai este fatală cu ajutorul tratamentului. Persoanele care trăiesc cu HIV au dificultăți la procurarea tratamentelor medicale anti-HIV, 23% au avut probleme în a primi medicamentele anti-HIV de la spital în ultimul an. Dintre aceștia, 3 respondenți au fost nevoiți să întrerupă tratamentul, restul au găsit medicamente de la prieteni sau de la asociații dedicate.

După unele experiențe negative la recunoaşterea statusului HIV, unele persoane decid să nu îl mai dezvăluie personalului medical, 46% dintre persoanele care își dezvăluie diagnosticul în funcție de nevoie s-au confruntat cu schimbare de comportament din partea medicilor cărora le-au dezvăluit diagnosticul, iar 19% s-au confruntat cu refuzul de tratament sau intervenție, uneori chiar și odată ce erau deja în sala de operație.

Am avut o injecție mică la care mi s-a recomandat să merg Spitalul Clinic de Urgență București. Din prima nu am vrut să zic că am HIV dar din păcate, pentru că doctorul era foarte ok cu mine. Am avut o scăpare și i-am zis că am HIV și că sunt pe tratament de 2 ani. În momentul ăla sala unde eram la urgențe s-a golit și timp de 40 minute nu a mai venit nimeni în sala aia. Brusc a venit un alai de rezidenți cu un moș, cred că cel mai probabil șeful de secție, care a început să zbiere de față cu rezidenții la doctorul care m-a preluat că în sala lui nu se taie niciun seropozitiv. (Respondent)

Nevoile persoanelor care trăiesc cu HIV și recomandări pentru mai bune practici:

  • implementarea unui buget privind Strategia de combatere HIV și asigurarea că România dispune de schemele de tratament noi în mod constant
  • Educație sexuală comprehensivă care să abordeze și această temă
  • Combaterea stigmei față de persoanele care trăiesc cu HIV
  • Încurajarea testării de rutină pentru persoanele active sexual
  • Susținere psiho-socială
  • Combaterea discriminării în sistemul medical

Sănătatea este un subiect care ne privește pe toți și este imperios necesar ca toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, identitatea de gen, ori expresia de gen, să fie tratate în mod adecvat și corect.

Asociația MozaiQ este o organizație comunitară care luptă pentru drepturile omului și care participă la dezvoltarea comunității LGBT+ din România sub stindardul solidarității și încrederii reciproce, rezultate din activități sociale, o prezență pe scena culturală alternativă, precum și atenția deosebită acordată diverselor grupuri din comunitate.

 

 

—

Comunicat de presă realizat de Asociația MozaiQ în cadrul proiectului ”Rainbow Care. Increasing Advocacy Efforts for Inclusive Healthcare Services for LGBTI People”, finanțat de Ambasada Țărilor de Jos în România.