Asociația MozaiQ LGBT salută decizia istorică a Curții Europene a Drepturilor Omului care condamnă România pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul a două persoane transgender, X și Y, cărora le-a fost încălcat dreptul la viață intimă și de familie. CEDO a stabilit că România nu are o procedură legală specifică pentru a facilita schimbarea actelor de stare civilă pentru persoanele transgender, ceea ce înseamnă că existentul cadru legal este neclar, contradictoriu și impredictibil. În cazurile specifice, Curtea consideră de asemenea că sistemul de justiție din România, care a refuzat schimbarea actelor de stare civile pentru petenții X și Y într-o serie de procese la nivel local, nu a demonstat fără tăgadă interesul superior pentru societate a refuza unor persoane transgender dreptul la auto-determinare. Practic CEDO spune că statul român pune o povară asupra persoanelor transgender prin proceduri legale de recunoaștere a identității de gen care duc la un sentiment de vulnerabilitate, umilință și anxietate. Mai mult, prin comportamentul său, statul român intervine nejustificat în viața intimă a persoanelor transgender.
Decizia este una istorică și mult așteptată, având în vedere gravitatea problemelor cu care se confruntă comunitatea trans din România în absența unor reglementări specifice pentru recunoașterea identității de gen. Considerăm decizia CEDO un pas important către o legislație și proceduri conforme cu nevoile și drepturile persoanelor trans din România, în prezent grav afectate de absența drepturilor. Concret, prin această decizie, stat român are obligația de a corecta procedurile și legislația aferente, asumându-și astfel datoria de a recunoaște și adresa problemele grave ale comunității trans din România.
Situația persoanelor transgender în România este marcată de abuz și violențe în mediul școlar, care conduc adesea la abandon încă din primii ani de liceu, lipsa de calificări și accesul foarte redus la piața muncii ca rezultat al discriminării directe, lipsa cunoștințelor în rândul medicilor și a capacității de asistare responsabilă din partea personalului medical, precaritatea extremă din punct de vedere economic și social, prevalența atitudinilor transfobe în rândul judecătorilor, polițiștilor, publicului larg, ceea ce comportă un risc foarte ridicat de abuzuri extrem de grave si neraportate.
„Ne bucurăm enorm la auzirea veștii privind decizia CEDO. Persoanele trans așteaptă această decizie de ani buni. Statul român ne calcă în picioare, societatea ne respinge, nu există proceduri clare, e bine să primim sprijin din partea CEDO. Acum e momentul ca statul să-și respecte angajamentele și să adopte legislație clară și previzibilă de urgență” a declarat Antonella Lerca Duda, vicepreședintă MozaiQ și femeie transgender.
„Ca persoană trans, cred că este un pas uriaș pentru mine și comunitatea mea. Prea mult timp am fost ignorați de stat și aruncați la marginea societății. CEDO spune azi răspicat statului român că trebuie să ne respecte. Avem nevoie de drepturi și avem nevoie de ele de urgență. Viețile noastre depind de aceste drepturi” a declarat Ioana Fotache, persoană trans non-binară.
Decizia CEDO prin care condamnă România pentru încălcarea dreptului la viață intimă și de familie a două persoane transgender este obligatorie și trebuie implementată de statul român, care are acum obligația să corecteze legislația și procedurile administrative și în justiție pentru a asigura un cadru legal predictibil pentru recunoașterea identității de gen și schimbarea mai ușoară a actelor de stare civilă.
Cerem Guvernului României să îndeplinească obligațiile care îi revin în urma acestei condamnări pentru încălcarea dreptului persoanelor transgender la viață intimă și de familie. Subliniem și faptul că instanțele românești sunt obligate să țină cont de decizia CEDO în jurisprudența lor ulterioară, în spiritul respectării drepturilor persoanelor transgender din România.