Acest proiect are ca scop schimbul de bune practici în domeniul drepturilor LGBTI între societatea civilă din România și cea din Moldova, cu o atenție deosebită oferită dezvoltării comunitare, outreach-ului și voluntariatului. Această cooperare se bazează pe contextul social similar în care se află cele două țări.

România nu oferă persoanelor LGBTIQ drepturile și protecția de care acestea au nevoie. Tocmai de aceea România se află pe poziția 41 din 49 în clasamentul anual al ILGA Europe (locul 25 din 27 în Uniunea Europeană) în ceea ce privește incluziunea (https://rainbow-europe.org/). Când vine vorba de legislație, România este una dintre ultimele țari UE care nu recunoaște legal cuplurile formate din persoane de același sex. În 2018, România a fost condamnată de CEDO în cazul Coman din cauza necunoașterii căsătoriei între un cetățean român și unul american, oficiată în Belgia, încălcând astfel libertatea de mișcare. Situația persoanelor transgender este de asemenea una complicată în România, neexistând nicio lege în legătură cu recunoașterea legală a genului acestora. În 2021, CEDO a decis în cazul X & Y vs România că statul încalcă Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care privește Dreptul la viață privată și de familie. CEDO afirmă că România nu are o procedură clară și predictibilă în ceea ce privește recunoașterea legală a genului persoanelor transgender și schimbarea documentelor. Mai mult, statul intervine în viața privată a acestor persoane, obligându-le să se supună la proceduri medicale invazive (și de multe ori nedorite) pentru a le fi recunoscută identitatea. Comunitatea LGBTIQ din România este de asemenea demonizată și atacată de mișcarea anti-gen, prezentă în toată Europa.

Moldova este pe locul 23 în clasamentul anual ILGA Europe, deasupra României și deasupra poziției sale din anul precedent. Motivul pentru această schimbare este noua legislație împotriva discriminării care include atât criterii legate de orientare sexuală cât și identitate de gen, protejând comunitatea LGBTI de discriminare pe mai multe fronturi. În ceea ce privește recunoașterea legală a cuplurilor formate din persoane de același sex, Moldova nu are o astfel de legislație. În schimb situația persoanelor transgender este mai bună în comparație cu România întrucât există o procedură administrativă de recunoaștere a genului, chiar dacă formularea acesteia este vagă și procedurile de implementare a acesteia funcționează doar parțial (https://rainbow-europe.org/).